Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.
 

Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.
 

Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor şi constituie valoarea:
 

   a) valoarea activelor de capital procurate;
   b) valoarea activelor de capital create de contribuabil.
 

În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;
 

   c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
    d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
    e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
    f) valoarea activelor de capital privatizate;
   g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri;
    i) valoarea activelor de capital obținute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit;
    j) valoarea titlurilor (cotelor) de participare tranzacţionate în cadrul stock option plan, care reprezintă preţul de achiziţie preferenţial stabilit la data acordării dreptului.
 

Pentru titlurile (cotele) de participare dobândite cu titlu gratuit, baza valorică a acestora este considerată egală cu zero;
 

   k) valoarea contribuţiei, exprimată în mijloace băneşti, conform documentelor de constituire a agentului economic, a activelor de capital sub formă de acţiuni sau alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător, obţinută ca rezultat al contribuţiei la capitalul unui agent economic efectuate după 1 ianuarie 1998, inclusiv contribuţiile suplimentare ulterioare.
 

Astfel, suma creșterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea de 50% conform art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
 

Potrivit art. 20 lit. y³) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.
 

Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:
 

   a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;
   b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării, inclusiv în cazul în care domiciliul/reședința a fost anulat/anulată cu cel mult 90 de zile înainte de data înstrăinării.
 

Ca dovadă a domiciliului, potrivit art.39 alin.(1) din Codul civil, se prezumă că se află la locul menţionat ca atare în buletinul de identitate sau, după caz, în alt act de identitate prevăzut de lege.
 

Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.
 

Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi, persoanele fizice, care nu practică activitate de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicând cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal, prin prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit nu mai târziu de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune, cu achitarea impozitului în același termen.

[Modificare în baza generalizată a practicii fiscale în baza Legii pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) nr.214 din 31.07.2024, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 355-357 din 15.08.2024, în vigoare începând cu 01.01.2025]

Potrivit prevederilor art.96 lit.b) liniuța a șaptea din Codul fiscal, la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice şi apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite din industria alimentară, reziduuri de lemn, precum şi la energia termică produsă din biocombustibil solid, livrată instituţiilor publice, este stabilită cota de 8% a TVA.

De asemenea, prin Regulamentul cu privire la biocombustibilul solid, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.778/2024 (în continuare Regulament) se stabilesc noţiunile, cerinţele privind etichetarea, precum şi condiţiile de depozitare, păstrare, plasare pe piaţă şi de supraveghere a biocombustibililor solizi atât de producţie autohtonă, cât şi din import. (pct.1 din Regulament).

Conform pct.2 din Regulament, biocombustibilul solid se consideră biocombustibilul fabricat din :

• produse agricole, silvice sau culturi de plante energetice lemnoase;
• reziduuri vegetale agricole, animaliere şi forestiere;
• reziduuri vegetale provenite din industria alimentară;
• reziduuri de lemn;
• reziduuri vegetale fibroase rezultate din producţia de celuloză pură şi din producţia de hârtie obţinută din celuloză, dacă sunt concentrate la locul de producere şi dacă este valorificată căldura produsă;
• reziduuri de plută;
• biocombustibil care provine din biomasă acvatică.

Totodată comunicăm că potrivit pct.5 din Regulament, sunt admişi pe piaţă biocombustibilii solizi, ambalaţi sau în vrac, care sunt etichetaţi, marcaţi sau însoţiţi de documente comerciale, cu respectarea cerinţelor prezentului Regulament și sunt însoţiţi de documente care atestă că determinarea conformităţii a fost realizată în cadrul laboratoarelor de încercări acreditate, în raport cu caracteristicile tehnice şi proprietăţile specificate în standardele naţionale ce adoptă standarde europene şi internaţionale, a căror listă este elaborată de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Potrivit prevederilor art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice - angajaţi constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron. Prin urmare, valoarea bunurilor care se vor acorda angajaţilor va fi stabilită în conformitate cu art. 18 lit. o) din Codul fiscal, ca sursă de venit impozabilă.

De asemenea, menţionăm că conform art.88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Modul de reţinere a impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului este prevăzut în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.

Totodată, potrivit pct.3 din Regulamentul menționat, obiect al impunerii pentru salariaţi este venitul sub formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare în folosul acestora sub formă de salarii (inclusiv primele şi facilităţile), exceptînd scutirile şi deducerile la care au dreptul salariaţii, precum şi venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit impozabile, indicate la art.18 din Codul fiscal.

[Modificare în baza generalizată a practicii fiscale în baza Hotărîrii Guvernului nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]