Potrivit pct. 16 al Regulamentului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2020, sistemele colective, autorizate în conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care acționează în numele producătorilor, în scopul onorării responsabilităților acestora de colectare separată a deșeurilor de ambalaje în vederea asigurării țintelor de reciclare și valorificare, în conformitate cu prevederile art. 12 și 29 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, asigură îndeplinirea condițiilor contractuale privind gestionarea deșeurilor de ambalaje, prin atingerea obiectivelor minime de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 2.

     Respectiv, procentajul minim a masei materialelor de ambalaj din care sunt compuse deșeurile de ambalaje care reprezintă cantitatea minimă a tipului de material de ambalaj (hârtie și carton, plastic, sticlă, metale, lemn) valorificat din cantitatea de ambalaje fabricate din materialul respectiv plasate pe piață, se prezintă conform tabelului ce urmează:

Potrivit art. 11 alin. (7) din Legea nr. 1540/1988, subiecţii care au atins obiectivul de valorificare se scutesc de plata taxei pe ambalaje. Subiecţii înregistraţi în SIA-MD beneficiază de o scutire de taxa pe ambalaje egală cu raportul dintre cantitatea de deşeuri valorificate şi cantitatea de deşeuri care corespunde obiectivului de valorificare prevăzut în anexa nr. 2 la Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2020, înmulţit cu cota taxei pe ambalaje prevăzută la art. 11 alin. (4) pct. 2) din Legea 1540/1998, după cum urmează:

                                                       Tf = Ti − ( V/O × Ti ) ,

în care:
Tf – cuantumul taxei care urmează a fi achitată;
Ti – suma taxei pe ambalajele poluante ce revine cantității de ambalaje plasate pe piață pe parcursul perioadei fiscale de raportare;
V – cantitatea de deşeuri valorificate;
O – cantitatea de deşeuri care corespunde obiectivului de valorificare prevăzut în anexa nr. 2 la Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2020.

Bunurile imobiliare care nu sunt evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării se impozitează conform prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056/2000 (în continuare - Lege). Potrivit art. 4 alin. (4) al Legii, cotele concrete ale impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale, conform prevederilor specificate în anexele nr.1 şi nr.2 la Lege. Astfel, impozitul pe bunurile imobiliare pentru clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale, apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv cele aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie, neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării se va calcula pornind de la cota concretă stabilită prin decizia autorității administraţiei publice locale pentru categoria corespunzătoare de bunuri imobiliare. [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea unor acte normative nr. 356/2022 (publicată în Monitorul Oficial, 2022, nr.456-459/813, în vigoare 01.01.2023)]

Obligațiile utilizatorilor MCC/IF sunt stabilite în Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului 141/2019), astfel potrivit pct.7 subpct.1) din Regulamentul menționat utilizatorii maşinilor de casă şi de control/imprimantelor fiscale sînt obligaţi să ţină pentru fiecare maşină de casă şi de control/imprimantă fiscală cîte un registru – Registrul MCC/IF, care se perfectează pentru fiecare an de gestiune. Registrul MCC/IF se autentifică la Serviciul Fiscal de Stat numai la înregistrarea/reînregistrarea acestuia. Sumele de mijloace băneşti încasate se înregistrează în Registrul MCC/IF în ordinea cronologică de apariţie, conform raportului de închidere zilnică. La sfîrşitul anului de gestiune, după înscrierea în Registrul MCC/IF a datelor din ultimul raport de închidere zilnică va urma înscrierea de totalizare conform raportului periodic scurt (anual) din memoria fiscală a maşinii de casă şi de control/imprimantei fiscale, ţinînd cont de corectările efectuate pe parcursul anului de gestiune, care, sub menţiunea “Verificat”, se confirmă prin semnătura persoanei responsabile a utilizatorului (contribuabilului) maşinii de casă şi de control/imprimantei fiscale, indicîndu-se data înscrierii. Înscrierea de totalizare urmează de transcris în Registrul MCC/IF pentru anul de gestiune imediat următor. Dacă la sfîrşitul anului de gestiune în Registrul MCC/IF, după înscrierea informaţiei de totalizare, a rămas spaţiu nefolosit (foi curate), acest registru poate fi utilizat pentru înregistrarea încasărilor anului de gestiune imediat următor. În acest scop, după înscrierea în Registrul MCC/IF a datelor din ultimul raport de închidere zilnică în anul de gestiune finalizat va urma înscrierea de totalizare, care, sub menţiunea “Verificat”, se confirmă sub semnătura persoanei responsabile a utilizatorului (contribuabilului) maşinii de casă şi de control/imprimantei fiscale, indicîndu-se data înscrierii. Înscrierea de totalizare urmează a fi transcrisă pe pagina liberă imediat următoare din Registrul MCC/IF. Contribuabilul care desfăşoară unele activităţi în regim continuu (non-stop) şi care, în ziua de gestiune, emite la maşina de casă şi de control/imprimanta fiscală două sau mai multe rapoarte de închidere zilnică poate deschide pentru anul de gestiune două registre (semestrul I şi II). Menționăm că modelele și modul de completare a Registrelor MCC/IF sunt stabilite în Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi sigilare a echipamentelor de casă şi de control aprobat prin Ordinul directorului Serviciului Fiscal de Stat nr. 632/2020, și anume anexa nr.4 Tipurile Registrelor operațiunilor ECC și anexa 5 Modul de completare a Registrelor operațiunilor ECC.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Totodată, potrivit art. 24 alin. (6) din Codul fiscal, nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea proprietăţii pe care se calculează amortizarea şi faţă de care se aplică prevederile art. 26¹, 28 şi 29. Conform art. 26¹ alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 12000 de lei. Astfel, cheltuielile suportate pentru procurarea echipamentelor de casă și control care cad sub incidența art. 26¹ alin. (2) din Codul fiscal se vor permite la deducere prin amortizarea calculată. Cheltuielile suportate pentru procurarea echipamentelor de casă și control care nu cad sub incidența art. 26¹ alin.(2) din Codul fiscal se vor recunoaște la deducere conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

Conform pct. 7 subpct. (1) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, utilizatorii maşinilor de casă şi de control/imprimantelor fiscale sînt obligaţi să ţină pentru fiecare maşină de casă şi de control/imprimantă fiscală cîte un registru – Registrul MCC/IF, care se perfectează pentru fiecare an de gestiune. Registrul MCC/IF se autentifică la Serviciul Fiscal de Stat numai la înregistrarea/reînregistrarea MCC/IF.

Potrivit prevederilor art.96 lit. a) din Codul fiscal, pentru importul de servicii se stabileşte cota standard a TVA de 20% din valoarea impozabilă a acestora. Conform prevederilor art. 97 alin. (1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA). Prin urmare, valoarea impozabilă a serviciului importat, reprezintă valoarea achitată a serviciului prestat, care include și impozitul pe venit pasibil reținerii. Astfel, baza de calcul a sumei TVA aferentă importului de servicii va include și impozitul pe venit reținut.