Conform art. 1314 alin.(1) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opțiunea de a dobândi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing). Potrivit art. 1315 alin. (5) din Codul menționat, lease-back constituie operațiunea în cadrul căreia vânzătorul poate întruni calitatea de locatar în cazul în care ia în leasing bunul vîndut de el. Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, prevederile prezentului capitol se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenți și nerezidenți ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital. Astfel, în cazul înstrăinării activului de capital, indiferent de tipul contractului prin care a fost înstrăinat acesta, persoana fizică urmează să determine creșterea sau pierderea de capital aferent operațiunii respective, potrivit cerinţelor reglementate de capitolul 5 al Codului fiscal. Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art. 83 alin. (2) din Codul fiscal. Totodată, menționăm că potrivit art. 40 alin.(6) și (5/1) din Codul fiscal creşterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază și autoturismului care a fost în proprietatea contribuabilului cel puţin 3 ani până la data înstrăinării ( cu excepţia autovehiculelor de colecție de interes istoric sau etnografic) nu sunt recunoscute în scopuri fiscale. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 356 din 29.12.2022, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 456-459 din 30.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

În conformitate cu prevederile art. 90/1 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri: - 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole (art. 90/1 alin.(3)); - 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv (art. 90/1 alin.(3/1)); - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv(art. 90/1 alin.(3/1)); - 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acționari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social (art. 90/1 alin.(3/1)); - 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice (art. 90/1 alin.(3/1)); - 6% din mărimea sumei mijloacelor băneşti donate persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător (art. 90/1 alin.(3/1)); - 18% din câștigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia câștigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câștig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal (art. 90/1 alin.(3/3)); - 12% din câștigurile de la campaniile promoționale în partea în care valoarea fiecărui câștig depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal (art. 90/1alin.(3/3)); - 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali, a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural. (art. 90/1 alin.(3/5)); - 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente desfacerii prin unităţile comerţului de consignație a mărfurilor (art. 901 alin. (36)); - 7% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente de către băncile, asociaţiile de economii şi împrumut, precum şi emitenții de valori mobiliare corporative (art. 90/1 alin. (3/7)); - 12% din veniturile sub formă de dobânzi şi/sau creştere de capital determinată conform art. 40 alin. (7) de la valorile mobiliare de stat obţinute de către persoanele fizice (art. 90/1 alin. (3/8)). Ținînd cont de prevederile art. 90/1 alin. (4) din Codul fiscal, pentru persoana fizica, care a obținut venitul din care s-a efectuat reţinerea finală a impozitului conform cotelor stabilite prin articolul menționat, nu apar careva obligaţii fiscale privind achitarea şi declararea impozitului din venitul menționat. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 356 din 29.12.2022, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 456-459 din 30.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

Conform art. 40 alin. (6/1) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei proprietate comună în devălmăşie se determină ca diferenţa dintre suma încasată şi baza valorică a acestor active de către unul dintre proprietari (coproprietari) în baza acordului comun scris. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 356 din 29.12.2022, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 456-459 din 30.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

Proprietatea privată (automobilul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active. În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero. Baza valorică a automobilului se va determina în baza documentelor ce confirma cumpărarea acestuia. Pentru automobilele importate în Republica Moldova baza valorica se va ajusta cu taxele si plățile vamale achitate pentru importul automobilului. Creșterea de capital va fi determinată ca diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active. Suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal. La înstrăinarea automobilului, persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, cu aplicarea cotei prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal. Menționăm că, potrivit art. 40 alin. (51) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul înstrăinării unui autoturism care a fost în proprietatea contribuabilului cel puţin 3 ani până la data înstrăinării, cu excepţia autovehiculelor de colecție de interes istoric sau etnografic. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 356 din 29.12.2022, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 456-459 din 30.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

Calcularea impozitului pe avere, se realizează de către Serviciul Fiscal de Stat în temeiul art. 287/6 din Codul fiscal, în baza informației recepționate de la Agenția Servicii Publice, conform situației existente la 1 noiembrie a anului de gestiune, pentru persoanele fizice, care dețin cu drept de proprietate (în cote-părţi sau în devălmăşie) bunuri imobiliare ce întrunesc cumulativ criteriile stabilite la art. 287/3 alin. (1) din Codul fiscal. Obligația fiscală aferentă impozitului pe avere se calculează prin înmulțirea valorii estimate în scopul impozitării a obiectului impunerii cu cota impunerii în mărime de 0,8 % (art. 287/3 și 287/4 din Codul fiscal).

Calcularea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova (în continuare – taxa), potrivit art. 341 alin. (1) din Codul fiscal, se efectuează de către subiectul impunerii de sine stătător, în funcție de obiectul și cota impunerii. În conformitate cu prevederile art. 340 alin. (1) din Codul fiscal, perioada fiscală este anul calendaristic. Totodată, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, taxa se achită pentru perioada fiscală printr-o plată unică și în volum deplin, cu excepția cazului stabilit la art. 341 alin. (9) din Codul fiscal. Mărimea taxei nu depinde de perioada de timp aferentă utilizării autovehiculului în cursul anului calendaristic. Prin urmare, dacă autovehiculul a fost radiat din evidență/scos din circulație pe parcursul perioadei fiscale, suma taxei achitate pentru perioada fiscală corespunzătoare nu se restituie.

Activitatea agenţilor economici care colectează lapte, potrivit CAEM, se încadrează în activitatea de comerț cu ridicata și se atribuie la clasa 46.33. Reieșind din faptul că activitatea de comerț ce corespunde clasei 46.33 din CAEM se include în lista activităților expuse în anexa nr. 1 la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior, agenții economici care dispun de unități de comerț cu ridicata, inclusiv de puncte de colectare a laptelui, apar în calitate de subiecți ai impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii. [Temei: scrisoarea Ministerului Economiei nr. 06/2-1352 din 23.03.2021]