Premierul Valeriu Streleț susține că Guvernul urmează să mai îndeplinească doar cîteva condiții pentru a putea încheia un acord cu Fondul Monetar Internațional. Una dintre condiții vizează numirea într-un termen cît mai scurt a unui nou guvernator la Banca Națională, informează Noi.md.

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar, şef al misiunii şi negociator principal al FMI pentru Republica Moldova, s-a întâlnit astăzi cu premierul Valeriu Streleț.

Prim-ministrul Valeriu Streleț s-a întîlnit ieri cu Mitsuhiro Furusawa, Director General adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), Poul Mathias Thomsen, Director al Departamentului Europa, și Menno Snel, Director Executiv al FMI pentru Moldova, în urma unei vizite efectuate la Washington D.C., a relatat pentru Moldpres Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului.

FMI nu poate acorda Moldovei un nou program de asistenţă atîta timp cît în ţară se menţine situaţie instabilă. Acest fapt a fost confirmat de şefa Misiunii FMI, Ivanna Vladkova-Hollar la întrevederea cu conducerea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Situația actuală din sistemul energetic național, implementarea strategiilor și proiectelor de modernizare și structurare a acestuia conform standardelor europene, precum și problemele existente în domeniul respectiv au fost discutate de viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, cu membrii Misiunii FMI, conduse de Ivanna Vladkova-Hollar, care se află în Republica Moldova în perioada 22 septembrie 6 octombrie curent.

În august piaţa valutară a fost remarcată de doi factori semnificativi: înviorarea considerabilă a circulaţiei valutei în numerar, vândută de populaţie, precum şi scăderea volumului vânzărilor de valută prin virament, din cauza vacanţei de vară.

Misiunea FMI, cu care va fi negociat un nou program de colaborare cu Republica Moldova ar putea sosi la Chișinău în luna mai, a menționat în emisiunea ”Replica” de TV Prime Ministrul finanțelor Octavian Armașu.

Conducerea Mecanismului European de Stabilitate (ESM) — fondul de salvare al zonei euro — va decide vineri acordarea următoarei tranşe de împrumut pentru Grecia, în valoare de 7,5 miliarde de euro, banii urmând să ajungă la Atena săptămâna viitoare, au declarat pentru Reuters oficiali ai UE.

Atragerea investițiilor străine directe în economia națională, strategiile implementate de autoritățile Republicii Moldova în domeniul respectiv, precum și organizarea procesului de privatizare a unor active din gestiunea statului au fost subiectele de bază a discuțiilor purtate astăzi de viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Stephane Bride, cu membrii Misiunii FMI, conduse de Ivanna Vladkova-Hollar.

Comitetul de coordonare al Fondului Monetar Internaţional a cerut, sâmbătă, ţărilor membre să intensifice cheltuielile «favorabile creşterii economice». De asemenea, a declarat că instituţia ar trebui sa exploreze noi instrumente de creditare pentru a lupta cu încetinirea ritmului de creştere la nivel mondial.

În cadrul unui interviu acordat portalului Tribuna, Serghei Pușcuța, Șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a vorbit despre masa rotundă cu genericul: „Serviciile fiscale electronice: realizări și perspective”, despre activitatea Fisc în primele nouă luni ale anului curent, despre combaterea fenomenului salariilor „în plic” etc.

Guvernul grec a rambursat miercuri către Banca Centrală Europeană (BCE) suma de 2,3 miliarde de euro, una din cele mai importante plăţi făcute în acest de Grecia către creditorii săi internaţionali.

Fondul Monetar Internațional nu va semna un nou program de finanțare cu Republica Moldova în cadrul actualei vizite a misiunii în țara noastră. Acest lucru rămâne a fi o prioritate de perspectivă și va putea fi discutat doar după desemnarea și instituirea în funcție de către Parlament a unui nou guvernator în fruntea Băncii Naționale a Moldovei.

Creşterea economiei mondiale va fi probabil sub aşteptările iniţiale ale FMI în 2015 din cauza redresării lente a statelor dezvoltate şi a încetinirii care are loc în ţările emergente, a avertizat marţi directorul general al instituţiei, Christine Lagarde, transmite Reuters.

Prim-ministrul Valeriu Streleţ a apreciat decizia guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, de a demisiona drept una destul de responsabilă, o decizie pe care am putea s-o calificăm chiar curajoasă. Prin această decizie îşi asumă responsabilitatea pentru situaţia din sectorul bancar, care vizează nu doar aceste trei bănci care au fost fraudate şi sînt în proces de lichidare, dar şi din întregul sistem bancar, a spus premierul în cadrul unui briefing, informează Moldpres.

Grecia a rambursat joi 186,3 milioane de euro FMI evitând o nouă încetare de plăți față de această instituție, în timp ce se poartă negocieri asupra unui al treilea plan de ajutor pentru țară.

Creșterea globală pentru 2015 este estimată la 3,1 la sută, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în 2014, și 0,2 puncte procentuale sub prognozele din iulie 2015 publicate în World Economic Outlook (WEO), un raport realizat de Fondul Monetar Internațional. Potrivit datelor din Raport, Moldova va înregistra o scădere economică de 1 la sută în 2015 după o rată de creștere a PIB-ului de 4,6 la sută în 2014. Pentru anul 2016, experții Fondului Monetar Internațional estimează o creștere de 1,5 la sută a PIB-ului real al Republicii Moldova.

Legile nu lipsesc în Republica Moldova, problema este că acestea nu sunt aplicate la timp şi la momentul potrivit. De această părere este ex-ministrul finanţelor, Anatol Arapu, care a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că această problemă a fost semnalată de Fondul Monetar Internaţional încă din 2005.

Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) reprezintă un document ce inițiază procesul bugetar, a reamintit ministrul finanțelor Octavian Armașu, menționând că acest document stabilește obiectivele politicilor bugetar-fiscale și estimează cadrul de resurse și cheltuieli într-o perspectivă de trei ani. În baza CBTM sunt elaborate proiectele anuale de buget.

Băncile centrale ale ţărilor emergente din cadrul BRICS — Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud — au semnat marţi un acord de sprijin mutual ce prevede crearea unui fond comun de rezervă, notează mediafax.ro Astfel, fondul BRICS are un capital de 100 de miliarde de dolari și este echivalent cu capitalul FMI.