Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

În nouă luni ale anului curent, numărul documentelor fiscale electronice prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către contribuabilii persoane juridice și persoane fizice prin intermediul serviciilor electronice oferite de sistemul informațional al SFS a crescut față de aceeași perioadă a anului 2018 cu 8,5% și a depășit cifra de 2,41 mil. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), care exercită funcțiile de administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, denotă că numărul documentelor fiscale prezentate în format electronic de către contribuabilii persoane juridice a sporit, față de nouă luni ale anului 2018, cu 4,2% și a constituit peste 1,7 mil., iar numărul documentelor remise de către contribuabilii persoane fizice – cu 36,2% și a atins cifra de 341,2 mii.

Conectarea primară la serviciile fiscale este cu titlu gratuit pentru toți contribuabilii obligați să utilizeze metodele automatizate, inclusiv pentru prezentarea informațiilor prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Colectarea informațiilor din surse indirecte” (în continuare – SIA CISI), și NU DOAR pentru contribuabilii ce cad sub incidența art. 187 alin. 21 din Codul Fiscal.

Firma A încheie contract de investiţii în imobil cu Firma B, la pret de 10 mii lei. Ulterior, Firma A cesionează dreptul asupra imobilului Firmei C. Are dreptul Firma A sa cesioneze firmei C imobilul la un pret mai mic, presupunem, de 9,5 mii lei? Care sunt urmările fiscale?

La traversarea frontierei vamale mărfurile aflate în circuitul comercial internațional sunt supuse declarării organului vamal. Datorită asortimentului larg de mărfuri, în scopul facilitării comerțului exterior, acestea sunt clasificate potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (în continuare — Nomenclatura combinată), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr. 231-237/529).

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

În ultimul timp, tot mai frecvent, apar relații între subiecții activității de antreprenoriat care apelează la entități specializate în colectarea/recuperarea creanțelor. Entitățile care întâmpină dificultății privind încasarea sumelor de la debitorii săi, de obicei, angajează o entitate specializată în colectarea/recuperarea creanțelor (în continuare — entitatea colector) sau prin încheierea contractelor de prestare a serviciilor, sau a contractelor de cesiune de creanță.

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

În continuare se va descrie una din metodele de setare a codului de verificare și a parolei, pentru „Autentificarea în doi pași” pe portal www.mpass.gov.md. Procedura respectivă va servi în continuare pentru autentificarea în cadrul tuturor serviciilor electronice din RM, integrate cu serviciul guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass), inclusiv și în serviciile fiscale electronice disponibile pe portalul www.servicii.sfs.md și www.raportare.gov.md. Condiția de bază pentru setarea respectivă este activarea semnăturii mobile sau deținerea semnăturii electronice pentru aplicarea acesteia la prima procedură de parcurgere a etapelor descrise.

Cadrul legal în domeniul concesiunilor va fi actualizat, inclusiv vor fi stabilite noi abordări în raport cu Legea cu privire la concesiuni, aplicabilă pentru realizarea proiectelor de interes public, creșterii eficienței și calității serviciilor și lucrărilor publice. Prevederile sunt incluse într-un proiect de lege, înregistrat în Parlament.

Prin Legea nr. 97/2019 au fost operate modificări la art. 21 din Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului. Acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Conform noilor prevederi, începând cu 1 ianuarie 2020 se interzice orice formă de publicitate, directă sau indirectă, în favoarea produselor din tutun, a produselor conexe, a dispozitivelor şi a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora (în continuare – Produse), inclusiv publicitatea la radio şi televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice şi video, prin media electronică,

ÎCS „GNF …Energie” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, intervenient accesoriu G. S., cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la data de 21 aprilie 2018, ANRE a adoptat decizia nr. 207 privind obligarea ÎCS „GNF…Energie” SRL să încheie contractul de furnizare a energiei electrice la locul de consum cu solicitantul G.S., care a procurat locuința de la compania de construcție. Reclamanta a mai indicat că a contestat decizia indicată supra cu cerere prealabilă, însă a primit răspunsul ANRE prin care a fost informată despre respingerea cererii prealabile.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, indicele prețurilor de consum (IPC) în decembrie 2017 a constituit 100,5% față de luna precedentă. Informația privind indicele preţurilor de consum la nivel de ţară în luna decembrie 2017 faţă de decembrie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 ianuarie curent.

SRL „I” şi Gheorghe S. s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „S” şi Nicolae T., intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat, prin care au solicitat obligarea administraţiei SA „S” să-i elibereze reclamantului facturi fiscale pentru lunile iunie — august 2017, în sumă de 6477 lei, încasarea în favoarea acestuia a sumei de 1799,26 lei prejudiciul material, încasarea de la SA „S” şi Nicolae T. (în mod solidar) în beneficiul persoanei juridice şi, suplimentar, în beneficiul lui Gheorghe S., a câte 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea acțiunii reclamanţii SRL „I” şi Gheorghe S. au invocat că, pe parcursul anilor 2013-2017, SRL „I” a procurat materiale de construcţii de la magazinul SA „S”, iar la sfârşitul fiecărei luni angajaţii reclamanții prezentau

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Producătorii autohtoni din industria ușoară vor avea posibilitatea de a colabora cu Consiliul European de Modă (European Fashion Council). Recent a fost semnat un acord de parteneriat dintre Asociația Patronală din Industria Ușoară (APIUS) și Consiliul European de Modă.

Creditorul gajist, pentru exercitarea dreptului de gaj, vinde bunul gajat care se află în proprietatea debitorului gajist. Cine și cui urmează să-i elibereze factura fiscală și care este valoarea livrării ce urmează a fi indicată în ea? Conform prevederilor art. 667 din Codul civil (CC), gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist).

Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în RM.

Factura fiscală electronică constituie o modalitate alternativă la versiunea de hârtie a facturilor fiscale, având aceeași valoare juridică și fiind la fel de sigură ca și cea pe hârtie. Avantajul principal al facturii fiscale electronice constă în faptul că aceasta este gratuită. Orice agent economic, din moment ce a obținut acces la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15.02.2019, dispune de posibilitatea accesării sistemului „e-Factura” și poate folosi în exclusivitate factura fiscală electronică.