Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2014. Infracţiuni înregistrate. Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne în anul 2014, pe teritoriul republicii au fost înregistrate 41,8 mii infracţiuni, ceea ce constituie o creştere de 9,5% comparativ cu anul precedent, iar faţă de anul 2010 nivelul infracţionalităţii a crescut de 1,3 ori. Rata infracţionalităţii constituie 117 infracţiuni la 10 mii locuitori, faţă de 94 infracţiuni în anul 2010.

Președintele Grupului Băncii Mondiale Jim Yong Kim menționează într-un articol de opinie, că în ultimul sfert de secol au fost obținute progrese mari în lupta împotriva sărăciei. Numărul persoanelor, care trăiesc în sărăcie, s-a redus cu două treimi. Adică, în anul viitor, comparativ cu 1990, un miliard de oameni nu vor mai trăi în sărăcie extremă. Este un progres, dar, totuși, va fi mult prea dificil ca să fie ajutați să scape de sărăcie următorul miliard de oameni. În acest sens este mult de lucru.

Cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania, Franţa şi Marea Britanie, au luat-o fiecare în direcţii total diferite, ceea ce subliniază lipsa de coordonare în ceea ce se vrea a fi cel mai ambiţios proiect de uniune economică din lume şi un semnal de atenţionare pentru economiile, precum cea a României, care-şi trimit cele mai multe exporturi pe piaţa comunitară. Vestea reducerii cu 4% a producţiei industriale din Germania în august, cea mai abruptă scădere de după criză şi mai gravă decât cele mai pesimiste estimări ale analiştilor, s-a resimţit pe bursele europene şi amplifică temerile că economia germană, motorul de creştere economică al Europei, va începe să dea rateuri.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluţii pentru finanţarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opţiuni de la crearea unei pieţe de capital pan-europene până la înfiinţarea unui fond uriaş de investiţii. Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generaţie, miniştrii de Finanţe au însărcinat Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creştere şi să decidă cum să fie finanţate, relatează Reuters.

Ministerul Justiției a remis Guvernului spre aprobare un proiect de lege care urmărește să eficientizeze actuala legislație în domeniul prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului și să elimine actualele lacune legislative. Proiectul a fost elaborat la inițiativa și în cooperare cu Centrul Naţional Anticorupţie și aduce amendamente la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spalării banilor și finanțării terorismului și la Legea contenciosului administrativ.

Reglementările legale specifice procedurii falimentului sunt prevăzute în Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 2 al Legii, procedură a falimentului – procedură de insolvabilitate concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului.

Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie pentru a determina dacă regiunea spaniolă autonomă Valencia a fraudat statisticile economice oficiale, acesta fiind primul dosar de acest tip după ce au fost descoperite în 2009 minciunile Greciei. Investigaţia, care va viza cheltuielile neraportate de către regiunea autonomă Valencia de-a lungul unei perioade de mai mulţi ani, s-ar putea solda cu sancţiuni dure. Amenda ar putea ajunge la maximum 0,2% din PIB-ul Spaniei, de 1.358 miliarde dolari, scrie EUobserver.

Propunerea Franţei de a proteja campionii din in­dustria europeană prin relaxarea regulilor concu­ren­ţei din UE este cel mai recent semn al revitalizării unui naţionalism economic postcriză care face mai grea viaţa unora dintre marile companii americane, scrie The Wall Street Journal. Amazon, Apple, Pfizer, Starbucks şi, mai recent, General Electric se numără prin­tre gi­ganţii americani care s-au trezit con­fruntându-se în ultimele luni în Eu­ropa cu presiuni politice şi legislative.

Pentru că în curând se face un an de când Federaţia Rusă şi-a închis piaţa pentru vinurile moldoveneşti, iar restricţiile nu sunt nici pe departe de ordin temporar cum declara Moscova la început, e timpul pentru a trage linie şi a vedea cum se mai simte industria vinicolă, dar mai ales ce măsuri trebuie întreprinse pentru a salva vinificatorii, aflaţi la un pas de un colaps financiar.

Deşi apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, confirmată de recenta semnare a Acordului de Asociere, pare să deschidă larg uşile pentru investiţii şi atragerea de fonduri europene, văzute ca o gură de oxigen pentru mediul de afaceri, se pare că ţara noastră nu stă prea bine la capitolul absorbţie de fonduri, reuşind performanţa, ca în ultimii circa 15 ani, să rateze fonduri externe de aproape 1,1 miliarde de lei.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23.09.2010, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vînzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat. Preţul la comercializarea produselor/serviciilor social importante de primă necesitate, a căror listă reflectă comportamentul consumatorilor din păturile social vulnerabile, se aprobă de către Guvern şi se reglementează prin limitarea rentabilităţii la producere şi/sau a adaosului comercial la vînzarea acestora.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

Comisia Europeană (CE) a plasat Italia pe lista statelor monitorizate pentru dezechilibre economice, din cauza îndatorării ridicate a statului şi competitivităţii scăzute, şi a avertizat Franţa că va rata ţinta de deficit bugetar dacă nu ia măsuri. Executivul UE a analizat economiile a 17 state UE despre care consideră că sunt afectate de dezechilibre economice. Regulile UE prevăd că dacă dezechilibrele sunt considerate excesive într-o ţară, aceasta trebuie să adopte măsuri de remediere a situaţiei suab supravegherea Comisiei sau riscă să fie amendată, scrie Reuters.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Legea menționată este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor.

„Mărimea cotei TVA în agricultură este cauza divergenţelor în cadrul negocierilor experţilor Misiunii FMI cu guvernul Moldovei, dar în orice caz noul Memorandum va fi semnat”, este convinsă directorul adjunct al Centrului pentru Studii Strategice şi Reforme, doctorul în ştiinţe economice Elena Gorelova. Aceasta a relatat corespondentului „INFOTAG” că FMI pur şi simplu nu are altă opţiune decât să semneze un nou program de colaborare, chiar dacă guvernul Moldovei nu va accepta să majoreze cota TVA în agricultură de la 8% la standardele 20%.

Lichidarea patrimoniului debitorului Prin procedura de lichidare a patrimoniului se înţelege procedura aplicabilă debitorului în procesul de insolvabilitate: valorificarea masei debitoare pentru obţinerea de mijloace băneşti, în vederea satisfacerii creanţelor, care finalizează cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

Declaraţia a fost făcută de ministrul Finanţelor, joi, în cadrul conferinţei ”Cheltuielile publice: utilizarea mai eficientă a investiţiilor de stat pentru creşterea competitivităţii şi a creşterii economice în Moldova”.

Spiritul de la Bretton Woods ne va ajuta să creăm un regim internaţional eficient care ar presupune reguli pentru realinierea monedelor majore şi pentru a descuraja destabilizarea fluxurilor de capital, reintroducerea legislaţiilor de tipul Glass Steagall şi măsuri pentru restructurarea şi simplificarea sectorului financiar. Dar aceasta este o provocare uriaşă într-o lume multipolară, în care coordonarea politicilor este dificilă, scrie Daniel Dăianu într-un articol publicat de ziarul francez Les Echos, printre cele mai populare din ţară.

TVA va scădea la 9%, cel mai probabil, şi în sectorul cărnii, unde evaziunea a crescut de la majorarea taxei la 24%, a declarat miercuri secretarul de stat din Ministerul Agriculturii Achim Irimescu.