Serviciul Fiscal de Stat comunică, că în doar două zile la Bugetul public național a fost încasat peste un miliard de lei. În zilele de 23 și 26 martie curent, Serviciul Fiscal de Stat a înregistrat încasări la veniturile administrate în sumă de 1,2 mld. lei la Bugetul public național. Astfel de încasări zilnice nu au mai fost înregistrate până în prezent.

În ședința de ieri, 30 noiembrie 2020, Executivul a examinat și a aprobat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2021 (FAOAM).   Documentul prevede că contribuţia de asigurări sociale de stat (CAS) obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) la BASS va constitui 11331 de lei (pentru plătitorii specificați la pct.1.6, 1.7 şi 1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999) și de 24255 de lei – pentru plătitorii specificaţi la pct.1.61 din aceeași anexă. Pentru plătitori şi în condiţiile specificate la pct.1.9 CAS se stabileşte în mărime de 2886 de lei.

Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2019 a fost aprobat de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 20 iulie 2020. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, politica bugetar–fiscală în anul 2019 a fost direcționată pentru facilitarea creşterii economice sustenabile, pentru crearea unui cadru eficient de lărgire a bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, alocarea resurselor necesare pentru programe de importanță vitală și anume cheltuieli în domeniile social și al educației și cheltuieli ce stimulează creșterea economică: „Au fost depuse eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii externi, permițând astfel mizarea în continuare pe sprijinul financiar al acestora pentru implementarea proiectelor strategice și reformelor demarate pentru asigurarea dezvoltării economice și bunăstării societății”.

Ministerul Afacerilor Interne propune revenirea la denumirea anterioară a gradelor speciale ale funcționarilor publici cu statut special din cadrul MAI. Astfel, gradele speciale aferente corpului de subofițeri și termenele de aflare în gradele respective vor fi următoarele: sergent-inferior — 1 an; sergent – 2 ani; sergent-major – 3 ani; plutonier – 4 ani; plutonier-major – 5 ani; plutonier adjutant. Totodată, gradele speciale aferente corpului de ofițeri și termenele de aflare în gradele respective vor fi: locotenent – 2 ani; locotenent-major – 3 ani; căpitan – 3 ani; maior – 4 ani; locotenent-colonel – 5 ani; colonel; general-maior; general-locotenent; general-colonel.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină anunță că a acumulat, în primele nouă luni ale anului 2019, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală venituri proprii de aproape 3 miliarde 537 milioane de lei. Acumulările au depăşit cu cca 529 milioane sau cu 17,6% suma înregistrată în perioada similară a anului trecut. Primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu au fost de peste 3 miliarde 410 milioane de lei, cu peste 517 milioane mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților aleși în aceste organe și neeliberați de la locul de muncă de bază va fi exclus. Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, Codul muncii (CM) va fi completat cu prevederi ce țin de drepturile organelor sindicale. Cu toate că va fi exclusă obligativitatea acordului organului sindical la concedierea salariaților menționați, aceștia vor avea în continuare suficiente garanții legale ce le vor asigura protecția intereselor (cum ar fi consultarea prealabilă a organului sindical din unitate în cazul concedierii membrilor de sindicat). Totodată, proiectul prevede excluderea normei juridice prin care, în momentul de față, nu se admite concedierea salariaților care au fost aleși în organele sindicale timp de 2 ani după expirarea mandatului.

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat la o conferință dedicată gestiunii riscului de credit, desfășurată astăzi la Chișinău. Oficialul s-a referit la importanța gestiunii riscului de credit, relansarea creditării în lei moldovenești, rolul birourilor istoriei de credit, creditarea responsabilă, precum și la tehnicile de diminuare a riscului. „După sanarea profundă, reformarea semnificativă și stabilizarea sistemului financiar-bancar din ultimii trei ani, a venit timpul dezvoltării pieței financiare”, a subliniat Cristina Harea.

Vreți să știți ce este un credit și cum să vă protejați de supraîndatorare, să înțelegeți cum funcționează sistemul financiar din Republica Moldova și să aflați cum să vă majorați veniturile prin propriile investiții? La aceste, dar și la alte întrebări veți afla răspunsurile din seria de materiale informative lansate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Ghișeul unic de raportare electronică a fost lansat la 27 ianuarie 2018 în scopul reducerea poverii raportării fiscale și este o platformă care oferă posibilitatea de prezentare centralizată a dărilor de seamă către mai multe instituții publice, fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică. Ghișeul a substituit cu un singur proces unificat de raportare electronică prin portalul www.raportare.gov.md vechiul proces, când instituțiile publice și agenții economici expediau rapoartele în adresa fiecărei dintre cele cinci autorități.

Oferirea alocației lunare de stat soților/soțiillor sau părinților participanților la acțiunile de luptă, supraviețuitorilor participanţilor la cel de-al Doilea Război Mondial sau ai persoanelor cu dizabilități cauzate de participarea la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl este simplificată. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 67 din 11.02.2019 pentru modificareaRegulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor lunare de stat unor categorii de populație.

Pe perioada stării de urgenţă, mulţi dintre angajaţii întreprinderii noastre au depus cerere pentru concediu neplătit şi nu li se calculează salariu. Trebuie de declarat aceste perioade în Darea de seamă IPC 18?   Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

Orice intenție a Guvernului de ajutorare a familiilor tinere în soluționarea problemei locative este salutabilă. Însă totodată este necesar să ne asigurăm că bunele intenții sunt și bine implementate, că în rezultat vom obține cea ce ne-am dorit, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Începând cu anul 2019, militarii, inclusiv cei trecuţi în rezervă şi angajaţii civili, decoraţi cu ordine şi medalii pentru serviciu militar impecabil, care şi-au îndeplinit serviciul militar în perioada 22 iunie 1941 – 3 septembrie 1945 în unităţile și instituțiile militare, instituţiile de învăţământ militar, ce nu făceau parte din armata activă, vor beneficia de ajutor anual în mărime de 5 mii lei. În Monitorul Oficial din 11 ianuarie 2019 a fost publicată Legea nr. 280 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative, împreună cu decretul de promulgare al legii. Potrivit legii, de ajutorul anual vor beneficia și persoanele decorate cu ordine sau medalii pentru muncă plină de abnegaţie în anii celui de-al Doilea Război Mondial, care, în perioada 22 iunie 1941 – 9 mai 1945, au lucrat în spatele frontului cel puţin 6 luni,

Creșterea salariilor pentru angajații din sectorul bugetar este o prioritate a actualului Guvern. O declarație în acest sens a făcut astăzi ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei ședințe cu șefii Direcțiilor Finanțe din administrația publică locală. „Bugetul pentru anul 2020 va fi un buget al solidarității. Asta înseamnă creșteri salariale pentru majoritatea angajaților bugetari, dar și prestații sociale mai mari pentru persoanele cu cele mai mici venituri. Creșterea veniturilor populației este o prioritate a Guvernului și, atâta timp cât vom avea o creștere a productivității și respectiv a veniturilor la buget, suntem deciși să continuăm creșterea salariilor”, a declarat Natalia Gavrilița.

Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii, în comuna Ciorescu, municipiul Chișinău. În procesul de elaborare a bugetului de stat pentru anul 2018, Ministerul Economiei și Infrastructurii insistă ca pentru reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii drumurilor să fie alocate circa cinci mld. lei.

Directorul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru Europa de Est şi Caucaz, Francis Malige, a explicat de ce Banca Transilvania și BERD sunt interesate de achiziția integrală a acțiunilor Victoriabank și ce efect va avea această decizie asupra sistemului bancar moldovenesc.