Persoanele care au bronşită acută vor beneficia de medicamente compensate din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Afecţiunea respectivă a fost inclusă în lista maladiilor prioritare frecvent întâlnite în practica medicului de familie, în contextul creşterii numărului de pacienţi cu infecţii respiratorii acute care se tratează la domiciliu şi evoluţiei situaţiei epidemiologice prin COVID-19 în Republica Moldova.    În Monitorul Oficial de astăzi, 13 noiembrie, este publicat Ordinul MSMPS nr. 1030/308-A din 06.11.2020 cu privire la modificarea Ordinului nr. 492/139-A din 22 aprilie 2013 „Cu privire la medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”.

Recent Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a inițiat un proces de ajustare a acordurilor-cadru semnate cu băncile comerciale, în paralel fiind organizate instruiri pentru ofițerii de credit din cadrul băncilor partenere. În cadrul sesiunilor sunt explicate beneficiile oferite tuturor părților implicate în proces, condițiile de garantare, procesul de solicitare, monitorizare și executare a garanțiilor financiare.   Amintim, ODIMM a îmbunătățit condițiile produsului de garantare destinat ÎMM-lor afectate de criza pandemică, aria de aplicare a acestuia fiind extinsă semnificativ.

Ieri, 28 iulie, prim-ministrul Ion Chicu a susținut un briefing în care a vorbit despre situația în agricultură, prezentând acțiunile concrete întreprinse și cifrele exacte ale sumelor alocate de către Guvern agenților economici din domeniul agriculturii.   Șeful Cabinetului de miniștri a declarat că, din cauza intemperiilor, roada anului 2020 pentru culturile cerealiere din prima grupă (grâu, orz, rapiță) practic a fost compromisă: „Anul 2020 a venit nu doar cu pandemia, dar și cu o secetă dură care a provocat pierderi esențiale în agricultură. Din cele 415 mii de hectare de culturi cerealiere, aproape 200 mii au fost afectate în proporție de peste 60%.”

Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Fondului de garantare gestionat de ODIMM a lansat un nou produs de garantare pentru companiile afectate de criza generată de pandemia COVID-19. Instrumentul financiar presupune garantarea cu condiții preferențiale pentru IMM-uri care poate fi utilizat la contractarea creditelor atât pentru mijloace circulante, cât și pentru investiții.   „Economia moldovenească ca și economiile țărilor din lume și din regiune s-a confruntat cu două șocuri: unul intern, ca rezultat al măsurilor restrictive de izolare și unul extern, care a vizat exporturile, remitențele, investițiile străine care au suferit un declin considerabil. Conform prognozei macroeconomice revăzute pentru anul 2020, PIB-ul va avea un raport negativ de –4,5%. Estimările pentru anul 2021 sunt mai optimiste, fiind prognozată cu o creștere a PIB-ului cu 4,1%”, a menționat Lilia Palii, Secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, în cadrul unui webinar.

Cabinetul de miniștri a exclus interdicția la importul din Ucraina a materiei prime pentru producerea furajelor, ținând cont de faptul afectării producătorilor agricoli autohtoni de calamitățile naturale din acest an. Astfel, în scopul asigurării evitării diminuării şeptelului de animale și păsări, dar şi a creşterii costurilor de producere, Guvernul a decis abrogarea prevederii ce ține de restricția la importul din țara vecină a furajelor. Amintim, aceasta a fost introdusă prin Hotărârea Guvernului nr.1115/2016.   În argumentarea necesității aprobării proiectului, în nota informativă este menționat că lipsa precipitaţiilor, precum şi rezerva minimă de umezeală productivă în stratul de sol au dus la compromiterea semănăturilor de toamnă în proporţie de la 25% în regiunea de nord şi până la 60-100% în regiunile din centru şi sudul țării.

Salariul mediu se garantează salariaţilor în cazurile prevăzute de legislaţie, de contractele colective şi/sau cele individuale de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice cu privire la garanțiile privind menținerea salariului mediu pentru salariaţi. Angajatorul este obligat să le ofere salariaţilor condiții de muncă prevăzute de contractul individual de muncă (CIM), iar salariații au dreptul la apărare,

Comercianții de produse alimentare, cu excepția celor din unitățile de comerț ambulant, vor fi obligați să achiziționeze și să asigure expunerea pe raft a produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt (produse fabricate/procesate în Moldova) în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial. În Monitorul Oficial din 25 decembrie curent este publicată Legea nr.225 din 4 decembrie 2020  pentru modificarea unor acte normative, inclusiv Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.   Astfel, furnizorul va fi obligat să asigure livrarea produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt în cantitate deplină conform contractului încheiat. Lista acestor produse se aprobă de Guvern şi se actualizează anual.

Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor în baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţii de acordare a concediului medical plătit. Certificatul de concediu medical se eliberează pe zile calendaristice şi în cazurile în care incapacitatea temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual, în perioada de probă sau în ziua concedierii.

Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).

Astăzi, 31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votat ieri în lectura a doua. Acesta prevede că veniturile bugetului de stat vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu circa 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Ponderea veniturilor în PIB se estimează la un nivel de 18,7%. În structura veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor, partea preponderentă – 92,2%, o vor deține încasările din impozite și taxe, cu o creștere de 11,6% comparativ cu anul curent.   Cheltuielile bugetului de stat vor atinge 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% comparativ cu 2020.

Spațiile verzi, indiferent de apartenență și destinație, servesc la îmbunătățirea calității mediului și menținerea echilibrului ecologic, iar în contextul încălzirii globale indiscutabil prezintă o importanță majoră pentru orice țară. Statul prin

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

Cea de-a V-a reuniune a subcomitetului Republica Moldova - Uniunea Europeană pentru economie, aspecte sociale și sectoriale, Cluster II „Industrie și politici antreprenoriale, minerit și materie primă, turism, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și fiscalitate” s-a desfășurat în format online.   În cadrul evenimentului, prezidat de secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, au fost prezentate rezultatele obținute de Republica Moldova privind implementarea politicilor ce țin de Cluster II. Potrivit Iulianei Drăgălin, țara noastră a înregistrat progrese în preluarea practicilor europene privind dezvoltarea și implementarea politicilor și instrumentelor pentru facilitarea activității antreprenoriale și interacțiunii cu instituțiile publice.

Când apare obligația de înregistrare în calitate de plătitor TVA a agentului economic ce beneficiază de import de servicii?   Obligația înregistrării subiectului care desfăşoară activitate de întreprinzător de a se înregistra ca contribuabil al TVA este indicate în art.112 alin. (4) din Codul fiscal1.

Guvernul a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea articolului 13 din Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. Documentul prevede reglementarea achitării cuantumului lunar al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului în proporție de cel puțin 75% din salariul mediu al angajatului, indiferent de stagiul de cotizare al acestuia. Executivul susține că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 289/2004, cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului se stabilește în proporție de 75% din salariul mediu al angajatului,

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

Centrul de Apel din cadrul Instituției Publice Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a oferit suport pentru Comisia Electorală Centrală (CEC) în perioada alegerilor prezidențiale din anul curent. Astfel, acest proiect a fost o nouă provocare pentru instituție, similar campaniilor electorale din anii precedenți, dintre cele mai recente fiind Referendumul și Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.   În perioada care a marcat acest scrutin cea mai mare problemă cu care s-au confruntat CTIF și cu care se ciocnește toată lumea a fost respectarea normelor de prevenire a răspândirii COVID-19: protejarea individuală (purtarea măștilor), respectarea distanței sociale și dezinfectarea în permanență a spațiului de lucru.

În semestrul I 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie per lună pentru o persoană 2082,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7%, a comunicat Biroul Național de Statistică, constatând diferențe semnificative în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, cea mai mare valoare a minimului de existenţă este estimată pentru populaţia din oraşele mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2235,6 lei (cu 9,4% mai mult comparativ cu alte oraşe, în care indicatorul este de 2043,4 lei) şi cu 10,1% mai mult comparativ cu mediul rural (2030,7 lei).   Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2235,4 lei şi, în special, bărbaţilor – 2412,7 lei, comparativ cu 2039,6 lei în cazul femeilor.

Statul va restitui întreprinderilor care și-au sistat activitatea, dar vor achita salariile angajaților, contribuțiile de asigurări sociale, primele în fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală şi impozitul pe venit în proporţie de 100%, a declarant astăzi, în cadrul unui briefing la Reşedinţa de Stat, preşedintele Igor Dodon. În același timp, entitățile care şi-au stopat activitatea fără decizia Comisiei pentru situaţii excepţionale, vor putea primi compensarea sumei impozitelor indicate supra în proporţie de 60%.