Consiliului Concurenței a prezentat Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. În opinia membrilor Comisiei, cifre oferite au contribuit la formarea unei imagini clare asupra problemelor existente în acest domeniu de supraveghere a concurenței și în ce măsură funcțiile Consiliului sunt exercitate conform competenței. Comisia a constatat, totuși, lipsa unor indicatori clari cu privire la impactul pe care îl au ajutoarele de stat în soluționarea problemelor economiei autohtone.

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Măsurile de sprijin existente privind scutirea de plata taxei vamale, accizelor şi TVA, aplicate la importul de mărfuri autohtone anterior exportate și reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeași stare, acordate în baza prevederilor art. 103, alin. (2) lit. b), art. 124, alin. (8) din Codul fiscal, art. 37 din Codul vamal și art. 28 lit. i) din Legea cu privire la tariful vamal nu constituie ajutor de stat, consideră Consiliul Concurenței. Decizia nr. ASR-41 din 06.06.2019 este publicată pe pagina oficială a autorității.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Achizițiile publice în sectorul energetic, al apei, transporturilor și a serviciilor poștale vor fi reglementate de o lege specială. Proiectul de lege privind achizițiile în sectorul energetic, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale a fost discutat joi, 31 octombrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) îndeamnă conducătorii autorităților și instituțiilor bugetare care se confruntă cu probleme în ținerea contabilității să apeleze la ajutorul Direcției servicii contabile în instituțiile bugetare din cadrul Centrului. CTIF oferă serviciile respective în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 125 din 06.02.2018, prin care instituția a fost abilitată să acorde suport instituțional în domeniul contabilității în sectorul bugetar.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

Stocurile, în conformitate cu pct.  5 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) ,,Stocuri”, reprezintă active circulante care sunt: 1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; 2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; sau 3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a 4) fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sau în alte scopuri gospodărești.  

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

În cazul efectuării verificării operative, documentele primare elaborate și aprobate de către conducerea entității pot servi ca documente ce confirmă proveniența mărfii expuse spre vânzare în unitatea de comerț? Potrivit art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, documentul primar reprezintă confirmarea documentară care justifică producerea sau acordă dreptul de a efectua (produce) fapte economice, certifică producerea unui eveniment. Faptele economice, conform art. 11 alin. (1) din Lege, se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Cel de-al 300-lea rezident al ”Moldova IT Park” a primit certificatul de înregistrare. Compania «Deeplace» SRL a obținut statutul de rezident al parcului pentru tehnologia informației. Constat că numărul rezidenților este în continuă creștere. Acesta este un indicator pozitiv care contribuie la dezvoltarea industriei IT și la modernizarea economiei naționale prin digitizarea afacerilor în diverse sectoare. S-a muncit mult pentru eliminarea barierelor birocratice, la crearea facilităților și stimulentelor fiscale pentru rezidenți, iar impozitul unic în mărime de 7% motivează și mai mult companiile să se înregistreze în Moldova IT Park, a menționat ministrul Economiei și Infrastructurii Chiril Gaburici la înmânarea certificatului.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul III al anului 2018 numărul șomerilor este în scădere, iar al populației ocupate – în creștere, comparativ cu primele 9 luni ale anului 2017. Alarmantă este creșterea tendinței de angajare a personalului fără perfectarea contractelor individuale de muncă. Numărul acestora a sporit cu circa 1,2% și a atins 10,4% din numărul total al angajaților. Totodată, statistica denotă că angajarea în baza unor înțelegeri verbale este agreată mai mult de către bărbați (11,5%) decât de femei (7,6%).

Programul de conformare voluntară pentru anul 2019, aprobat și publicat de Serviciul Fiscal de Stat, prevede politici de asistența şi sprijin pentru contribuabilii care execută la timp şi în volum deplin obligațiile fiscale, precum şi politici de detectare şi descurajare a contribuabililor care se eschivează conștient de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăți obligatorii, cu asigurarea sancționării inevitabile a acestora. Astfel, construcția, agricultura, restaurantele, transportul, serviciile de înfrumusețare, întreținerea și repararea autovehiculelor și comerțul cu ridicata a produselor alimentare sunt cele 7 segmentele ale economiei naționale prioritare pentru monitorizare din partea SFS în acest an.

Colaborarea strânsă și comunicarea permanentă cu profesia și mediul de afaceri constituie pentru Ministerul Finanțelor un pilon în procesul de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, oferă un sprijin valoros, dar și o platformă de discuții, uneori în contradictoriu, dintre reglementator și cei care implementează prevederile actelor normative din domeniu.