Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează că în 5 luni ale anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 9774,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21732,8 mil. lei) la nivel de 45,0%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 5383,9 mil. lei sau 42,2% comparativ cu suma anuală precizată de 12770,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 289,6 mil. lei sau cu 5,7%.

În anul precedent la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 19790305,4 mii lei, cu 161340,6 mii lei mai mult decât suma precizată, ceea ce reprezintă o executare de 100,8%, potrivit Raportului privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anul 2018. În același timp, cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462 mii mai puțin decât prevederile bugetare sau la nivel de 99%. Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul anului 2018 a constituit 363802,6 mii lei.

În cazul primirii subvențiilor de la stat ca compensare a cheltuielilor la procurarea mijloacelor fixe, avem dreptul trecerii sumei integrale la venituri în anul de gestiune sau trebuie să le decontăm la venituri proporțional în fiecare an, în funcţie de perioada de utilizare a mijlocului fix?

Metoda de evidență și calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale va fi modificată prin trecerea de la calculul amortizării lunare la cea anuală, proporțional perioadei de exploatare a mijlocului fix pe parcursul perioadei fiscale. Ministerul Finanțelor propune pentru consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării în scopuri fiscale și proiectul Catalogului mijloacelor fixe și imobilizărilor necorporale.

Achizițiile publice în sectorul energetic, al apei, transporturilor și a serviciilor poștale vor fi reglementate de o lege specială. Proiectul de lege privind achizițiile în sectorul energetic, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale a fost discutat joi, 31 octombrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Contractul de donație este, ca şi oricare alt act juridic, un contract ce dă naştere la diferite drepturi şi obligații în sarcina ambelor părți contractante. Caracteristic pentru contractul de donație este că cel ce donează, adică donatorul, îşi micşorează din propria-i dorință patrimoniul, în favoarea donatarului. Acest lucru se realizează benevol, iar donatorul nu poate cere în schimb anumite prestații sau obligații de tip pecuniar, fapt care delimitează totalmente contractul de donație de celelalte contracte.

Pe parcursul lunii aprilie 2019 au fost înregistrați 1846 de șomeri, dintre care 867 femei, transmite Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Totodată, de la începutul anului au fost înregistrați în calitate de șomeri, în total, 10507 persoane. În același timp, în luna aprilie au fost încadrați la un loc de muncă 1077 de persoane, dintre care 536 femei. În primele patru luni ale anului curent, ajutor de șomaj a fost oferit pentru 771 persoane, fiind alocate 6604 mii lei din Fondul de șomaj. Totodată, 1291 de persoane au primit alocație de integrare și reintegrare profesională, pentru care au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 1261 mii lei.

Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

Cerinţele pentru elaborarea Raportului narativ privind executarea bugetelor autorităților şi instituţiilor bugetare, aprobate în baza prevederilor articolului 38 din Legea contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007, au fost publicate în Monitorul Oficial Nr. 50-59 din 17 februarie curent.

În țara noastră ar putea fi instituită o nouă prestație socială – capitalul familial, de care vor beneficia copiii persoanelor asigurate și neasigurate care domiciliază permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul de lege privind capitalul familial este înregistrat în Parlament. Astfel, familia va putea utiliza mijloacele financiare ale capitalului familial odată cu împlinirea vârstei de 3 ani a copilului, iar până atunci acestea vor fi depozitate pe un cont special administrat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Pentru utilizarea prestației se va depune o cerere la autoritatea responsabilă în a cărei rază teritorială își are domiciliul beneficiarul, în termen de un an de la nașterea copilului.

În urma publicării informațiilor ce țin de necesitatea prezentării informației cu privire la contractarea și/ sau rambursarea împrumuturilor pe parcursul anului fiscal 2018 de către persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă), unii contribuabili solicită concretizarea informației. Comunicăm că informațiile despre împrumuturi sau procurările de mijloace de transport efectuate în condițiile art. 22611 alin. (2) pct. 11 și 12 din Codul fiscal (CF) vor fi prezentate doar pentru tranzacțiile cu implicarea persoanelor fizice – rezidenți care sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Aceleași operațiuni cu implicarea nerezidenților nu vor fi raportate.

Cetățenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare vor avea posibilitatea să trimită acasă mijloace bănești în valută prin mandate poștale. Cabinetul de miniștri a aprobat noile Reguli privind prestarea serviciilor poștale.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, pe 14 martie 2019, cu vot unanim, să mențină neschimbate valorile principalelor instrumente de politică monetară. Astfel, este menținută rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. La fel, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Ministerul Finanțelor va suspenda temporar finanţarea de la bugetul de stat a celor autorităţi, instituţii și altor beneficiari de mijloace bugetare care nu vor prezenta la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate, nu vor înlătura în termenele stabilite încălcările şi neajunsurile depistate, precum şi nu vor prezenta alte rapoarte, documente sau informaţii solicitate. Ordinul nr.215 al Ministerului Finanțelor din 28 decembrie 2018 a fost publicat în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare vineri, 25 ianuarie 2019. Anexă la acest ordin este Regulamentul privind mecanismul de suspendare temporară a finanţării de la bugetul de stat a autorităţilor/instituţiillor bugetare şi altor beneficiari de mijloace bugetare.

În primele patru luni ale anului 2019, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 7840,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale la nivel de 36,1%, potrivit informației publicate de Casa Națională de Asigurări Sociale. Totodată, cheltuielile BASS în perioada raportată au fost executate în sumă de 7472,9 mil. lei sau 34,4% comparativ cu suma anuală precizată de 21732,8 mil. lei. Indicatorul este mai mare cu 1197,6 mil. lei sau cu 19,1% față de cel înregistrat în perioada similară a anului precedent.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 170 din CF, stingerea obligației fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripție, scădere, compensare sau executare silită. Potrivit reglementărilor imperative ale art. 175 din CF, stingerea obligaţiei fiscaleprin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.