În Monitorul Oficial al RM de vineri, 28 septembrie, Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Concluzia Curții de Conturi este că rapoartele financiare consolidate nu oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a MADRM pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Reprezentantul companiei olandeze VB Investment Holding BV a înştiinţat Bursa de Valori a Moldovei şi BC “Victoriabanc” SA despre intenţia efecuării obligatorii a preluării acțiunilor emise de BC ”Victoriabank” SA. În document sunt expuse condițiile în care acţionarii majoritari, proprietarii indirecți ai acţiunilor, Banca Transilvania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prin intermediul VB Investment Holding BV, intenționează să achiziționeze acțiunile băncii moldoveneşti rămase în circulaţie, după aprobarea ofertei de către Comisia Naţională a pieţei Financiare la începutul lunii februarie.

Proiectul de lege ce va reglementa constituirea, activitatea, reorganizarea și lichidarea grupurilor de acțiune locală (GAL) va fi examinat astăzi, 1 octombrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat. Documentul a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) în colaborare cu Rețeaua Națională LEADER.   Necesitatea promovării proiectului a fost determinată de modificările produse prin Legea nr. 17 din 20 februarie 2020 la Legea nr. 276 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural și care se referă la crearea Programului de stat LEADER, finanțat din surse publice cu o valoare de până la 5% din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la 28.12.2018 a emis Ordinul nr. 216 cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției (Indicații metodice). Conform pct. 1 din Indicațiile metodice, acestea sunt elaborate în baza Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) şi a Codului fiscal (CF).

Mijloace suplimentare în sumă de 11,9 mil. lei au fost încasate la bugetul public național, potrivit raportului general al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru”, realizate de grupurile multidisciplinare în anul 2017, publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, la impozitul pe venitul reținut din plățile salariale, la buget s-a calculat suplimentar o plată în sumă de 3,4 mil. lei, dintre care 2,5 mil. – prin metode și din surse indirecte.

La 17 august 2018 a fost publicat decretul de promulgare a Codului administrativ al RM (CA). Cu toate că a fost publicat în august anul trecut, CA a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. Din această dată au fost abrogate Legea contenciosului administrativ și Legea cu privire la petiționare. Codul administrativ reglementează, începând cu 1 aprilie curent, procedura de examinare a litigiilor împotriva actelor/acțiunilor administrative ale autorităților publice. Este de menționat că prevederile CA se aplică și asupra litigiilor care vor fi inițiate de contribuabili contra Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

Legislația în vigoare oferă executorul judecătoresc dreptul să concilieze părţile (debitorul și creditorul) atât în faza prejudiciară, cât şi în procedura de executare (art.7 lit.j) din Legea nr.113 privind executorii judecătorești). Respectiv, deși procedura de executare, în sine, presupune că executarea este forțată, Codul de executare al RM prevede dreptul părților de a recurge la conciliere (sau, altfel spus, la împăcare) în cadrul unei proceduri de executare intentate.

Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței şi Agenția Națională Transport Auto au participat la o întrunire de lucru cu reprezentanţii Î.S. „Gările și Stațiile Auto”. În cadrul discuţiilor au fost identificate problemele din domeniul transportului de pasageri intern şi internaţional, dar și stabilite acțiuni comune pentru sporirea calității serviciilor prestate şi evitarea evaziunii fiscale.

În Monitorul Oficial din 21 septembrie curent a fost publicată Hotărârea pentru aprobarea Regulamentelor-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat. Astfel, prin această hotărâre au fost aprobate următoarele acte: Regulamentul privind organizarea și desfășurarea loteriilor

Astăzi, 11 septembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, intervenind în prevederile Codului fiscal, Codului de procedură penală, Legea privind activitatea specială de investigații și Codul contravențional.   Punerea în aplicare a legii este preconizată din 1 ianuarie 2021, Serviciului Fiscal de Stat fiind acordate atribuții pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice și extinderea competențelor de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale şi de achitare a obligaţiilor aferente taxelor locale pentru trimestru I al anului curent se extinde până la 25 iulie 2020 pentru entitățile care şi-au sistat total sau parţial activitatea în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a Republicii Moldova. Această decizie a fost aprobată de CSE prin derogare de la prevederile Codului fiscal și a intrat în vigoare astăzi, 10 aprilie. Amintim că, inițial această măsură de susținere a mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice a fost inclusă în Legea nr.56 adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii față de Parlamentul RM, însă, în rezultatul suspendării acțiunii Legii de către Curtea Constituțională, mediul de afaceri

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Arhiva: Apare necesitatea reținerii impozitului pe venit la sursa de plată din plățile îndreptate în favoarea unui întreprinzător individual sau gospodărie țărănească din dividende sau royalty?

Parcursul executării silite, instanţa de judecată are obligaţii legate de asigurarea cursului executării silite. Printre acestea sunt: eliberarea titlului executoriu (art. 12, 13 Cod de executare);prezentarea documentul executoriu spre executare (art. 15 alin. (2, 3) Cod de executare (CE));eliberarea duplicatului titlului executoriu (art. 19 CE);soluţionarea cererii creditorului privind repunerea în termenul de prescripţie (art. 18 CE);

Conform art. 95 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA.

Activitatea operațională a asociației de economii și împrumut (în continuare AEÎ) este atragerea sub formă de depuneri a economiilor membrilor săi, creditelor, împrumuturilor şi altor mijloace (donaţii, granturi şi sponsorizări), pentru acordarea împrumuturilor şi efectuarea investiţiilor financiare în conformitate cu politica de investiţii. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr. 139 din 21.06.2007, AEÎ poate investi mijloacele sale băneşti, neutilizate la acordarea împrumuturilor, în conformitate cu politica de investiţii aprobată de consiliu, cu respectarea cerinţelor şi limitelor stabilite de autoritatea de supraveghere.

În anul 2017, conform Biroului Naţional de Statistică, micro-întreprinderile au înregistrat cea mai mare creștere a profitului — de 2,2 ori, iar suma acestora a sporit până la 3,4 mld. lei. Întreprinderile mijlocii au raportat un profit care este mai mare fată de anul 2016 de 1,6 ori, cifra lor fiind de 3,3 mld. lei. Întreprinderilor mici şi-au sporit profitul de 1,7 ori, până la 3,8 mld. lei. În anul 2017 profitul întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova până de impozitare a sporit de 1,8 ori față de anul 2016 și a atins cifra de 10,6 mld. lei.

Potrivit datelor Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în anul 2019 a fost achitată suma de $1000 în calitate de despăgubiri persoanelor care au suferit în urma incidentelor provocate de obiectele industriale periculoase. Datele au fost colectate de asiguratori din Moldova, care au participat în cadrul sondajului organizat cu suportul Proiectului finanțat de USAID Transparența Sectorului Financiar în Moldova.  

Как правильно удерживать подоходный налог у источника выплаты с дивидендов учредителю — директору предприятия, руководствуясь 90 ст. НК РМ? С каких дивидендов следует удерживать 6%, а с каких – 15%? Для правильного удержания суммы налога на прибыль по полученным дивидендам необходимо точно разделить период, в течение которого предприятие / организация получало прибыль, из которой распределяются дивиденды.

Executivul a aprobat Hotărârea privind implementarea Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, prevăzută pentru perioada 2019-2025. Scopul Programului constă în mobilizarea potențialului uman și financiar din diasporă pentru dezvoltarea socio-economică locală a Republicii Moldova. Proiectele vor fi depuse în baza Regulamentului privind implementarea proiectelor în cadrul Programului „DAR 1+3”, ce stabilește procedurile de susținere financiară nerambursabilă din bugetul de stat și de monitorizare a implementării proiectelor de dezvoltare locală.