În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal

Deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente fondului de salarizare estimate de SFS în cadrul controlului fiscal privind corectitudinea calculării salariului Conform Programului de conformare voluntară pentru anul 2019 a Serviciului Fiscal de Stat (SFS), segmentele prioritare propuse pentru monitorizate în anul curent de către SFS sunt: — construcția; — agricultura; — restaurantele și alte activități de servicii de alimentație; — transportul; — servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; — întreținerea și repararea autovehiculelor; — comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Guvernul a stabilit elementele obligatorii ce urmează a fi indicate în scrisoarea emisă pe blancheta oficială de către donator sau implementator în scopul beneficierii de facilitățile fiscale și vamale aferente mărfurilor și serviciilor destinate realizării proiectelor de asistență tehnică sau investițională. Hotărârea respectivă a fost publicată în Monitorul Oficial din 2 martie curent. Astfel, elementele obligatorii ale scrisorii emise de donator sunt: 1. Denumirea acordului sub incidenţa căruia cade proiectul de asistenţă tehnică sau investiţională respectiv, cu menţionarea prevederilor privind impozitarea;

În conformitate cu prevederile art.102 alin.(4) din Codul fiscal, prorata lunară se aproximează, conform regulilor matematice, pînă la un semn după virgulă și se determină prin aplicarea următorului raport:

În conformitate cu prevederile art.5 din Codul transporturilor rutiere, aprobat prin Legea nr.150 din 17 iulie 2014, serviciile de remorcare (serviciile evacuatorului) sunt calificate drept transport rutier în trafic internațional.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere a mărfurilor şi serviciilor importate de către parteneri în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat din lista lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat. În opinia autorilor, parteneriatul public–privat (PPP) reprezintă o metodă eficientă de implicare și atragere a capitalului privat în realizarea proiectelor de interes public,

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal se scutesc de TVA fără drept de deducere mijloacele fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor

Organizaţiilor de creditare nebancară li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Această redacție a alin.4 din art.31 din Codul fiscal este propusă de Ministerul Finanțelor printr-un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative expus pentru consultări publice. Autorii intenționează să intervină în legislația ce vizează activitatea organizaţiilor de creditare nebancară din Republica Moldova.

Efectuăm reparaţie în oficiul care îl deţinem în arendă. Cheltuielile de reparație vor fi decontate cu compania — proprietar al spaţiului din costul arendei pentru 2 luni. Ambele companii sunt platitoare de TVA. Cum vom reflecta operaţiunea în contabilitate, având în vedere că materiale pentru reparație au fost procurate atât cu TVA cât și fără TVA?

Întreprinderea individuală a fost înregistrată în calitate de rezident al parcului pentru tehnologia informației pe parcursul perioadei fiscale. Fondatorul ÎI, pe lângă aceasta, obține venituri salariale pentru munca prestată de la o companie care aplică regimul general de impozitare. Poate persoana fizică să utilizeze scutirea personală pentru veniturile obținute din activitatea salarială, dacă la întreprinderea – rezident IT Parc al cărei fondator este, nu obține venituri salariale? Urmează să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET18), dacă în calitate de salariat persoana vizată a utilizat scutirile conform art.33-35 din CF?

Mâine, 24 august 2018, va apărea de sub tipar nr. 295-308 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

În perioada 29-31 iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, a desfășurat 3 sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard.   La instruiri au participat peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice, printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice, aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți.

Standardele Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată.

Entitatea „M” SRL a luat în locaţiune mai multe automobile pe care le utilizează în activitatea de întreprinzător, iar recent a decis să le schimbe acumulatoarele, anvelopele şi să le repare. Este necesar de stabilit cum vor fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile respective ţinând cont de faptul că automobilele sunt luate în locaţiune?

În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Pornind de la acel fapt că în conformitate cu art.104 lit. a) din Codul fiscal, livrarea la export se scutește de TVA cu drept de deducere, respectiv nici pentru avansul la aceasta nu apare nici o obligație.

O companie din Moldova a contractat un împrumut de la o companie nerezidentă cu care aceasta are semnat un Acord privind evitarea dublei impuneri. În baza contractului de împrumut, pe lângă dobânda care urmează a fi achitată de către compania rezidentă, aceasta suportă anumite cheltuieli aferente achitării și are un comision unic odată cu primirea împrumutului. Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plată din comisionul unic? Se aplică asupra acestuia aceleași abordări ca și în cazul dobânzilor?