Din 1 ianuarie 2021, mărimea minimă a capitalului social pentru organizațiile de creditare nebancară (OCN) va constitui 1 mil. lei, ceea ce va contribui la consolidarea stabilităţii financiare a acestora (actualmente indicatorul este de 300 mii lei). Prevederea este inclusă în Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr. 1/2018), modificările fiind publicate în „Monitorul oficial”. Cerințele au fost elaborate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) în scopul consolidării capacității în domeniul reglementării şi supravegherii activității OCN,

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.122 din 16.08.2019 și nr.170 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Potrivit art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

Entitatea „X” SRL nu a înregistrat factura fiscală RT0333212 din 30.12.2019 în Registrul general electronic al facturilor fiscale (RGEFF) ca urmare a modificărilor recente ale legislației. În cazul dat factura fiscală urma a fi înregistrată în RGEFF și, dacă da, atunci ce sancțiuni riscă entitatea „X” SRL? Potrivit prevederilor art. 1181 alin. (1) și (11) din CF (în vigoare până la 31.12.2019), factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în RGEFF, în forma și în modul stabilit de SFS, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA, inclusiv al valorii impozabile ajustate în condiţiile art. 98 din CF, depășește suma de 100 000 lei.

Astăzi, 1 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative, a aprobat proiectul de lege ce vizează luarea măsurilor urgente în condițiile stării excepționale declarate în țară. Urgența adoptării acestora măsuri este determinată de necesitatea asigurării implementării efective în perioada în care acestea vor intra în vigoare. Adoptarea acestora într-o perioadă ulterioară, în procedură generală, va face imposibilă implementarea lor conform scopului și în termenul propus, ținând cont de necesitatea unei perioade de pregătire atât a mediului de afaceri cât și a autorităților publice, a menționat prim-ministrul Ion Chicu.

Prin Legea nr. 191 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări şi în Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale – art. 4 a fost completat cu o nouă categorie de plătitori de contribuţii la BASS, acestea fiind persoanele care exercită independent profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411/1995.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

Organizațiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce țin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente și pentru acoperirea creanțelor ce țin de nerecuperarea ratelor și dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Această prevedere se va regăsi în art.31 alin.4) din Codul Fiscal. În prezent, acesta permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi neachitarea dobânzilor aferente, care se determină conform regulamentelor CNPF cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi

Casa Națională de Asigurări Sociale organizează evidenţa persoanelor fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură în calitate de plătitorii de contribuţii la BASS. Autoritatea constată că, prin Legea nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative au fost operate modificări în pct.1.7 din anexa nr.1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi a fost inclusă o nouă categorie de plătitori şi asiguraţi – persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal, activitatea acestora fiind reglementată de cap.103 cu care a fost completat Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM.

În MO al RM de astăzi, 27 martie 2020, a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.187 din 25 martie 2020 cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul mandatelor de executare” (RME). Amintim că, la 1 aprilie 2019, odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ al RM, în sarcina Serviciului Fiscal de Stat a fost stabilită executarea creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public. Procedura de executare a acestor creanțe se inițiază la prezentarea SFS a unui mandat de executare de către autoritatea publică îndreptățită să revendice dreptul supus executării și în baza acestui mandat autoritatea fiscală inițiază executarea silită a creanțelor în conformitate cu regulile stabilite de Codul fiscal.

Prin prisma Legii nr.171/2019  cu privire la modificarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2020, în Codul fiscal (în continuare - CF) a fost implementat principiul taxării inverse a TVA, ceea ce presupune de fapt inversarea răspunderii privind obligația TVA la livrarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012.   

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află o cauză penală privind învinuirea unei persoane de comiterea infracțiunii de escrocherie. În cadrul urmăririi penale, avocatul inculpatului a înaintat cereri prin care a solicitat ridicarea mai multor acte originale de la partea vătămată și a formulat o cerere prin care a solicitat implicarea instanței în obținerea probelor, în special prin a-i cere Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 1 ianuarie 2012, depusă de către partea vătămată. Documentele au fost solicitate cu scopul de a efectua o expertiză grafoscopică pentru a demonstra că înscrisurile nu au fost semnate la data declarată de partea vătămată, fiind fictive și neavând la bază o tranzacție reală de împrumut.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.122 din 16.08.2019 și nr.170 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Conform art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.122 din 16.08.2019 și nr.170 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Conform art.96 lit. b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 pusă în aplicare la 1 ianuarie 2019 reiterează obligația entității de a ține contabilitatea și de a întocmi situațiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate și de alte acte normative, iar răspunderea pentru ținerea contabilității și raportarea financiară revine persoanei fizice (conducătorului / administratorului/ directorului/ fondatorului), cu stabilirea obligațiilor și drepturilor acesteia și care poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională și/sau penală în cazul nerespectării prevederilor legale. Ținând cont de necesitatea actualizării tipurilor de încălcări a regulilor de organizare și de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare prevăzute în Codul Contravențional (CC), este impusă expunerea art.295 din CC în redacție nouă.

Pensionarii cu pensii sub minimul de existență ar putea beneficia de o indexare suplimentară a pensiei. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 588 din 27 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative. Proiectul avizat are drept scop sporirea gradului de protecție socială și garantarea unui trai decent persoanelor vârstnice prin efectuarea, la 1 octombrie, a unei indexări suplimentare a pensiilor care nu depășesc minimul de existență pentru pensionari. Coeficientul de indexare va constitui media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani.

Începând cu 1 aprilie 2020, livrarea serviciilor prin intermediul rețelelor electronice efectuată de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi impozitată cu TVA. Această prevedere a completat art. 95 din Codul fiscal (Obiecte impozabile), Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative fiind publicată în MO din 27 decembrie 2019.

Pentru contribuabilii care încetează activitatea pe parcursul perioadei fiscale, cota impozitului pe venit ar putea constitui 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 1/12 din suma de 3 mii lei, proporțional lunilor în care a fost desfășurată activitatea. Guvernul a avizat pozitiv în cadrul ședinței din 17 octombrie o inițiativă legislativă prin care se propun modificări și completări la un șir de acte normative: Codul fiscal, Codul vamal, Legea cu privire la tariful vamal și Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.