Companiile vor putea apela la un agent de muncă temporară, care le va pune la dispoziție un salariat ce va activa pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar. Misiunea de muncă temporară la aceeași întreprindere va putea fi exercitată pentru un termen maxim de 24 de luni. Reamintim că a fost elaborat un proiect de lege ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea mai multor acte legislative, inclusiv a Codului muncii.

Valoarea nominală maximală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare se va majora, din 1 ianuarie 2020, cu 10 lei și va fi cuprinsă între 35 și 55 de lei. Normă se conține în Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020), votată în parlament în lectura finală astăzi, 19 decembrie. Totodată, modificările aprobate la Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/2017) prevăd expunerea în redacție nouă a alin. (4) al art. 5 („Numărul și valoarea tichetelor de masă”), care

Persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/ sau de obiecte ale regnului vegetal (în continuare – produse din fitotehnie), pentru a fi luate la evidenţă ca plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), vor depune Cererea de luare la evidenţă a plătitorului la BASS la care vor anexa: a) copia confirmării luării în evidenţă fiscală; b) copia actului de identitate al persoanei care exercită activitate în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

Până la 31 decembrie 2023, persoanele fizice vor putea presta, în baza patentei de întreprinzător, activități din domeniul turismului rural. Ieri, 19 februarie 2020, Guvernul a avizat hotărârea cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative. Secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, a menționat că, prin acest proiect se intenționează facilitarea activităţii mediului de afaceri din domeniul turismului, precum şi implementarea recomandărilor Cărţii Albe pentru reforma cadrului normativ-regulatoriu al industriei turismului din Republica Moldova.

Astăzi, 27 decembrie 2019, în MO a fost publicată Legea nr.171 cu privire la modificarea unor acte legislative, care reflectă politica fiscală și vamală pentru anul 2020. În următoarele zile publicația noastră va veni cu prezentarea modificărilor în Codul fiscal, Codul Vamal și Legea nr.489, care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. Acestea vor fi incluse și în ediția actualizată a Codului fiscal pentru anul următor, iar fiecare persoană interesată este în drept să comande un Cod fiscal care va fi livrat la adresa indicată de Dvs. Menționăm că cei ce vor procura un abonament Premium sau Classic obțin Codul fiscal gratuit.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021) Activitatea Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), care activează în calitate de agent de plată (AP) și prestează servicii de eliberare a mijloacelor bănești Beneficiarilor1  din remiteri de bani, expediate de Plătitori2 prin Sistemele de remiteri de bani, existente constă în eliberarea mijloacelor bănești în numerar prin casierie - la ghișeul AP.

În baza art.7 alin.(5) al Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016, rezidenţii parcului care sunt definiți în art.2 al legii, ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, au fost operate mai multe modificări la Codul civil (CC), care au intrat în vigoare la 1 martie 2019, în mare parte. Modificările operate nu au ocolit nici prevederile privind preluarea datoriei.   Conform noilor modificări Secțiunea din CC „Preluarea datoriei” este expusă în redacție nouă și oferă o reglementare mai detaliată și comprehensivă a instituției preluării datoriei. Una din cele mai importante modificări vizează specificarea expresă a tipurilor preluării datoriei.  

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Agențiile private ce desfășoară activitate legată de plasarea în câmpul muncii a cetățenilor vor solicita o singură licență și vor declara la Agenția Servicii Publice partenerii străini cu care colaborează, pentru a fi incluși în această licență. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative. Astfel, se prevede instituirea unui sistem care ar permite agenților economici să activeze într-un regim liberalizat, însă cu instituirea unui mecanism riguros de sancționare în caz de depistare a activității ilicite.

Ministerul Finanțelor, prin intermediul proiectului de lege cu privire la modificarea unor acte legislative propus pentru consultări publice (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020) propune anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Amintim că orice agent economic, din momentul obținerii accesului la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15 februarie 2019, obține dreptul accesării sistemului „e-Factura” și poate utiliza în exclusivitate factura fiscală electronică.

Astăzi, 16 mai 2018, a apărut de sub tipar nr. 156 (6651) al Monitorul Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. În Partea II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărâre privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2018 nr.289 din 15 decembrie 2017 (nr. 418, 14 mai 2018).

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de: — 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610300 şi 040610500 – cu un conţinut de grăsimi de maximum 40% din greutate), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin. (1) pct.2);

Entitatea, rezident al zonei economice libere, desfășoară activitate de construcție a unei secții de producție pentru un alt rezident al aceleiași zone economice libere. Contractul de antrepriză a fost semnat în februarie 2019, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit decembrie 2019. Entitatea deține o secție de producție în mun. Chișinău, în care se confecționează construcții metalice, care ulterior se utilizează la construcția obiectelor contractate. Cum urmează a fi impozitate la antreprenor operațiunile legate de construcția secției de producție pe teritoriul zonei?

Guvernul a aprobat Conceptul tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale indisponibilizate” (SIA RBII). La momentul actual evidența bunurilor infracționale indisponibilizate se efectuează prin intermediul documentelor electronice, ceea ce presupune numeroase riscuri privind securitatea informației, integritatea datelor, istoricul de modificări, posibilitatea de a comunica cu alte sisteme informaționale guvernamentale etc. Evidența bunurilor presupune și documentarea procedurilor de evaluare și a licitațiilor realizate de specialiști în domeniu la solicitarea colaboratorilor Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Experții consideră că documentarea acestor proceduri va oferi transparență modului de administrare și valorificare a bunurilor.

Ajutorul de șomaj va fi majorat până la 2775 lei, ceea ce este echivalent cu mărimea salariului minim garantat în RM. Totodată, în perioada stării de urgență, toți cetățenii Republicii Moldova care revin în țară, vor putea beneficia de ajutorul de șomaj în mărime de 2775 lei, fiind extinse categorile beneficiarilor de această prestație. Detalii suplimentare aferente măsurilor de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență, aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului, au fost aduse de ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui briefing.