Pe data de 19 aprilie în raionul Criuleni a avut loc evenimentul de deschidere a șantierului de construcție a centralei electrice fotovoltaice de 2,8 MW.   „Proiectul centralei electrice fotovoltaice de 2,8 MW este unicul în Republica Moldova ca dimensiune și capacitate, construit până în momentul de față, atât în sectorul privat, cât și în sectorul public. Mă bucur totuși că sectorul public, prin acest tip de inițiative, își consolidează rolul de sector exemplar, urmând ca și celelalte ramuri ale economiei să-i preia exemplul. Proiectul respectiv va contribui la atingerea obiectivelor politicilor statului trasate în domeniul energetic și de mediu, precum și la sporirea securității energetice a țării, la creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul de energie și, nu în ultimul rând, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a afirmat Mihail Lupașcu, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Totodată, rezervele acumulate și profitul reportat mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 20–62%.

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul Hotărârii de Guvern ce vizează subvenționarea locurilor de muncă, ce are drept scop implementarea măsurilor de consolidare a pieței muncii prin prisma oferirii unor instrumente de susținere a angajatorilor.    Prin promovarea respectivei hotărâri de Guvern se urmăresc următoarele obiective:  1) încadrarea la maxim a factorului uman în procesele economice; 2) susținerea pieței muncii, prin prisma diminuării constrângerilor existente, având ca efect:

Pe parcursul anului 2018, prin intermediul Ghișeului unic al Agenției Naționale Transport Auto, au fost eliberate 161 513 de acte permisive și certificate, în creștere față de numărul de acte eliberate în anul 2017, când au fost eliberate 154 678 acte. Datele sunt indicate în Raportul privind activitatea Autorității administrative ”Agenția Națională Transport Auto” pentru anul 2018, publicat în Monitorul Oficial din 29 martie curent. Potrivit raportului, anul trecut ANTA a realizat venituri în sumă de 61,1 mil. lei, acestea fiind formate din mijloacele financiare acumulate din plățile pentru eliberarea autorizațiilor, cartelelor tahografice, ecusoanelor și rapoartelor de inspecție tehnică periodică și a certificatelor de competență profesională. Astfel, în comparație cu anul 2017, veniturile Agenției au scăzut cu 5,9%. În același timp, cheltuielile ANTA în anul 2018 constituie 51,4 mil. lei.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine, Serviciul Vamal este autoritatea împuternicită cu certificarea originii preferențiale a mărfurilor exportate din Republica Moldova. Pentru mărfurile exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), Serviciul Vamal eliberează certificate de origine Forma A.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

În anul 2015, Republica Moldova, alături de alte 192 state membre ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, care include 17 obiective globale cu 169 de ținte asociate care vin să stimuleze acțiunile la nivel mondial.   Pentru asigurarea monitorizării progresului în implementarea Agendei 2030 au fost stabiliți 247 indicatori, iar pentru realizarea acestora autoritățile naționale au elaborat proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea cadrului național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, care definește mecanismul de coordonare și cadrul de raportare a progreselor

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

În cadrul prezentării de către Banca Mondială a rezultatelor studiului anual „Costul reglementării afacerilor 2018”, Iulia Costin, Secretarul General de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, s-a referit la facilitarea condițiilor de activitate a businessului în Republica Moldova. Procedurile simplificate de înregistrare a întreprinderilor, punerea în aplicare a sistemului informațional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), procedura simplificată de notificare privind inițierea activității de comerț, reducerea numărului de activități ce necesită licențiere, diminuarea controalelor de stat şi a costurilor pentru obținerea certificatelor sanitare, scăderea ponderii întreprinderilor ale căror preţuri sunt reglementate de către stat sunt doar unele aspecte, care vin să simplifice activitatea mediului de afaceri. Cu toate acestea, și multe reforme guvernamentale încă sunt în proces de implementare, a precizat Iulia Costin.

Biroul Național de Statistică a făcut publice datele cu privire la câștigul salarial mediu lunar brut din economia națională pentru anul 2018. Astfel, acesta a constituit 6446,4 lei și s-a majorat comparativ cu anul 2017 (în valoare nominală) cu 13,2%. Ajustat la indicele prețurilor de consum, salariile au sporit cu 9,9%. BNS comunică că, în trimestrul IV al anului 2018, câștigul salarial mediu lunar a constituit 6987,5 lei, majorarea fiind cu 14,3% față de trimestrul IV 2017. Conform datelor prezentate, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 6094,8 lei, majorându-se cu 18,0% față de trimestrul IV 2017, pe când în sectorul real salariul a fost de 7337,3 lei și denotă o creștere cu 13,0%.

Rezultatele financiare raportate de bănci la sfârșitul anului 2018 prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Rezervele acumulate suplimentar capitalului mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 21–62%. Lichiditatea rămâne mult peste limitele reglementate, pe termen scurt atingând un nivel de circa 55% — adică, mai bine de jumătate din expunerile băncilor sunt reprezentate de active lichide (valori mobiliare de stat, certificate ale BNM sau rezerve obligatorii). De asemenea, indicatorii calității activelor continuă să se amelioreze, rata creditelor neperformante înregistrând un nivel de aproximativ 12,5%, cu oscilații pe segmentul 5-31% în funcție de bancă.

Legea 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova va fi completată  cu noi categorii de străini exceptați de la procedura invitației. Un proiect în acest sens a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.   Astfel, excepții de la procedura de invitație ar putea fi aplicate și străinilor titulari ai unui permis de şedere sau ai unei vize valabile (cu excepţia vizei de tranzit), eliberate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, Canada, precum și străinilor care dețin funcția de Consul Onorific în Republica Moldova.

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

În primele două luni ale anului 2019, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 3577,0 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21427,4 mil. lei) la nivel de 16,7%, potrivit Raportului privind executarea BASS la situația din 1 martie 2019. Astfel, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 2068,4 mil. lei sau 16,2% comparativ cu suma anuală aprobată. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 106,3 mil. lei sau cu 5,4%.

În fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM), în luna ianuarie 2019, au fost acumulate venituri de peste 615 mil. lei, la nivel de 112,1% faţă de suma planificată, anunță Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM). Astfel, acumulările respective au fost în creştere cu 93,5 mil. lei sau cu 18% față de ianuarie 2018. Potrivit informației, principala sursă de venituri a fost reprezentată de contribuţiile procentuale din salariu şi din alte recompense, în volum de circa 341 mil. lei, după care urmează transferurile din bugetul de stat, cu circa 236 mil. lei şi primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă cu peste 34 mil. lei. Alte venituri reprezintă 4 mil. lei.

Astăzi, 3 iunie 2021, pe platforma Camerei de Comerț și Industrie www.virtual-fiars.md a fost lansată cea de-a doua expoziție virtuală dedicată întreprinderilor mici și mijlocii – SMExpo 2021, care se va desfășura până la 18 iunie.   SMExpo 2021 este evenimentul care își propune expunerea întreprinderilor mici și mijlocii din toate sectoarele economiei RM către o audiență fără hotare, ceea ce ar duce la facilitarea activității de business global, creșterea numărului de contacte și noi contracte, precum și găsirea noilor clienți sau furnizori.

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu amănuntul în anul precedent s-a majorat în Republica Moldova cu 4,6% (în prețuri comparabile) față de indicatorii înregistrați la finele anului 2019 și au atins 61,7 mld. lei. În același timp, serviciile prestate populației, fiind puternic afectate de efectele pandemiei, au fost în diminuare cu 15,7% (în prețuri comparabile), constituind 18,8 mld. lei, denotă datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor a fost în scădere în 2020.

În anul 2020 veniturile medii lunare disponibile per persoană din cadrul unei gospodării casnice a constituit 3096,6 lei. Principala sursă de formare a veniturilor a fost activitatea salarială (50,2%), fiind urmată de veniturile din prestațiile sociale (19,3%), dintre care 14,5% sunt pensii, și veniturile din activitatea individuală agricolă. Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor disponibile în proporție de 12,9%, denotă rezultatele Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (Cercetare) pentru anul precedent, realizată de Biroul Național de Statistică (BNS). Pentru Cercetare a fost utilizat un eșantion brut de circa 12,8 mii gospodării, care este unul reprezentativ la nivel național, pe medii de reședință și pe regiuni statistice: Nord, Centru, Sud și mun. Chișinău.