[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.122 din 16.08.2019 și nr.170 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Conform art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.122 din 16.08.2019 și nr.170 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Conform art.96 lit. b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

Serviciul Fiscal de Stat continuă verificările la contribuabilii ce practică activitatea de comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice și comerț cu amănuntul/ridicata al mărfurilor social importante. Astfel, în perioada 1 – 7 aprilie 2020, au fost efectuate 114 controale fiscale, în rezultatul cărora au fost stabilite 25 cazuri de încălcare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.774 din 26 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante, fiind stabilite majorări a adaosului comercial cu o depășire de la 1,99 % până la 12,38 % pentru produsele alimentare (pâine, lapte, hrișcă, orez, făină de grâu, fulgi de ovăz) și cu o depășire de la 13,55 % până la 25 % la produsele farmaceutice (dezinfectanți).

Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

1. (28.22.24) În ce condiții se acceptă restituirea sumelor TVA pentru mărfurile, articolele de completare, importate si/sau achiziționate, utilizate ca materie primă sau materiale la producerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care cad sub incidența art.103 alin. (1) pct.27/1) din Codul fiscal ? 2. (28.21.65) Când apare dreptul la deducerea sumei TVA pentru serviciile importate în cazul în care achitarea TVA pentru acestea a avut loc mai înainte de efectuarea importului?

Potrivit Programului de conformare a contribuabililor pentru anul 2020 publicat de Serviciul Fiscal de Stat, pe parcursul anului curent SFS va monitoriza următoarele 7 domenii de activitate, care au fost selectate prin prisma analizei riscurilor de neconformare fiscală. Comparativ cu anul 2019, lista activităților a fost completată cu comerțul electronic și comerțul cu ridicata a mărfurilor. Potrivit Programului, din 148912 agenți economici persoane juridice partea preponderentă în colectarea veniturilor la bugetul public național o au cei ce își desfășoară activitatea în agricultură, construcții, comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, transport, depozitare și alte servicii.

În Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 575-O din 31 decembrie 2019 cu privire la modificarea anexei nr.11 la Ordinul Serviciului Vamal nr.346-O din 24 decembrie 2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu. Documentul conține modificări operate în anexa nr.11, compartimentul „Codurile facilităţilor fiscale şi vamale acordate conform legislaţiei în vigoare”, în cadrul procedurii vamale „42”, fiind abrogate o serie de coduri, cum ar fi: • Codul scutirii 119 • Codul scutirii 128 • Codul scutirii 353 • Codul scutirii 903.

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

În luna martie 2020 inflaţia anuală a constituit 5,94%, informează Biroul Național de Statistică. Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în martie curent faţă de luna precedentă a constituit 100,09%. Creşterea indicelui cu 0,09% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,35% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,09%. În luna martie 2020 faţă de februarie 2020 au fost înregistrate creşteri de preţuri la cartofi cu 5,7%, fructe proaspete – cu 3,6% ciocolată – cu 2,1%, legume proaspete – cu 1,6% (în special: usturoi – cu 24,6%, ceapă uscată – cu 11,8%, ciuperci – cu 3,5%, boboase – cu 1,9%), carne de vită – cu 1,2%, carne de oi, carne de iepure, votcă și crupe – cu a câte 0,7%, paste făinoase și faină de grâu – cu a câte 0,5%.

Serviciul Fiscal de Stat ar putea efectua activități speciale de investigație pentru anumite infracțiuni. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative, ce are ca scop extinderea atribuțiilor SFS pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor economice. Astfel, potrivit proiectului, prin completarea Codului de procedură penală cu art. 2692, autoritatea fiscală, similar Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal, Centrului Naţional Anticorupţie, ar putea efectua activități speciale de investigație pentru următoarele infracțiuni:

Modalitatea de completare a facturii fiscale este stabilită conform Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017.

1. (28.17.35) Arhiva: Care regim fiscal privind TVA se va aplica de către unitatea comercială, în cadrul desfășurării activității de comerț cu ridicata și cu amănuntul clasificate la secțiunea G din CAEM, pentru livrările produselor alimentare, băuturilor destinate consumului imediat, efectuate în cadrul activității sale secundare? 2. (28.17.32): Arhiva Care regim fiscal privind TVA se aplică față de produsele alimentare și băuturile livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de alimentaţie publică conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei?

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Concomitent, conform art.12 alin. (l) din Legea menționată, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazul:

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

Astăzi, 1 noiembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a semnat Acordul de colaborare între Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Fiscal de Stat. Scopul actului semnat este stabilirea unor relații de colaborare efective și eficiente, a unor modalități şi proceduri de comunicare cât mai productive între cele două autorități publice, urmând ca Acordul să constituie un bun instrument de cooperare reciprocă.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

În ședința de ieri a Parlamentului a fost votat pachetul de acte legislative ce prevede reforma domeniului fiscal. Aceste acte sunt: • Proiectul nr.282 din 24 iulie 2018 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative • Proiectul nr.283 din 24 iulie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative • Proiectul nr.284 din 24 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală.