Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Deseori, încetarea activității de întreprinzător de către agentul economic nu este însoțită, din diverse motive, și de acțiunile de formalizare a acestei decizii, manifestate prin lichidarea și radierea acestuia din Registrul de stat. Astfel, deși nu mai desfășoară nicio activitate,

Comercializarea ilegală a bunurilor ce constituie ajutoare umanitare ar putea fi sancționată cu amendă de la 40 la 60 UC aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 75 la 100 UC în cazul persoanei cu funcție de răspundere. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă de modificare a Codului contravențional (CC)  ce are drept scop reglementarea răspunderii contravenționale pentru comercializarea ilegală a  acestor bunuri.    Astfel, se propune completarea CC cu articolul 3274 ce va reglementa sancționarea în cazul comercializării ilegale a acestor bunuri, iar competența stabilirii contravenției respective va aparține

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2022 inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat, sub aspectul respectării cerințelor legislației, 97 controale, dintre care 64 în domeniul raporturilor de muncă, 21 – a securității și sănătății în muncă, 11 – complexe și 1 – în domeniul migrației de muncă. Din numărul total de controale efectuate 56 au fost planificate (51 – în sectorul public și 5 – în sectorul real) şi 41 – inopinate (15 – în sectorul public și 26 – în sectorul real).   În rezultatul acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 756 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, inclusiv 500 – în domeniul raporturilor de muncă

În anul 2021, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit 871,6 mii persoane (comparativ cu 867,3 mii în 2020), iar populaţia ocupată a RM a constituit 843,4 mii persoane, fiind în creștere față de anul 2020 (834,2 mii), ponderea persoanelor ocupate din mediul rural fiind mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (55,0% mediul rural și, respectiv, 45,0% mediul urban), comunică Biroul Național de Statistică.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit în trimestrul II curent 874,0 mii persoane, fiind în creștere cu 1,9% față de trimestrul II din anul 2020, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, populaţia ocupată a constituit 842,6 mii persoane, cu 2,6% mai mult decât în trimestrul II din anul precedent. Totodată, ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost de 56,6%, iar cea a persoanelor ocupate din mediul urban – 43,4%.

Potrivit art. 118 din Codul vamal, în cazul în care cuantumul drepturilor de import sau de export nu este plătit în modul prevăzut de legislație, Serviciul Vamal execută garanția și, după caz, inițiază executarea silită a datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităților), a amenzilor și a contravalorii mărfurilor.

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Programul USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) au organizat miercuri, 4 mai 2022, un eveniment de prezentare a Ghidului practic privind emisiunea și tranzacționarea obligațiunilor corporative. Prezentarea  a reunit participanți profesioniști la piața de capital, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai presei.  Ghidul, elaborat cu suportul Programului USAID, cuprinde elementele esențiale ale procesului de emitere și tranzacționare a obligațiunilor corporative și descrie în mod detaliat ce înseamnă obligațiunea, cum apar obligațiunile, cum investitorii pot cumpăra obligațiuni, care sunt beneficiile emiterii și deținerii obligațiunilor.

Conform prevederilor art.544 alin.(1) din Codului Civil al Republicii Moldova (CC), proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părţi) sau prin nedelimitarea cotelor-părţi (proprietate în devălmăşie). Proprietatea comună pe cote-părți se caracterizează, în primul rând, prin faptul că nici unul din coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun.

În perioada noiembrie-decembrie 2021, autoritatea fiscală a realizat sondajul de opinie privind funcționarea sistemului de petiționare în cadrul SFS, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”. Chestionarul a fost completat de circa 250 de contribuabili.

Conducătorul autorității publice va putea stabili motivat și cu acordul scris al funcționarului public realizarea muncii la domiciliu sau la distanță, începând cu 11 martie curent, data publicării și punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 37 pentru modificarea unor acte normative din 17 februarie 2022, prin care sunt operate modificări și în Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.   Astfel, legea prenotată a fost completată cu un articol ce reglementează munca la domiciliu și munca la distanță și prevede că particularitățile acestui tip de activitate vor putea fi prevăzute în fișa postului, regulamentul intern sau în alt act administrativ al conducătorului autorității publice.

În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Principiile generale de desfășurare a activităților de comerț pe teritoriul Republicii Moldova sunt stabilite de Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010). Activitatea de comerț, conform art. 3 al Legii nr. 231/2010, este activitate a comerciantului în baza unei sau mai multor forme de comerț, exercitate separat sau combinat,

Codul Fiscal prevede o diversitate de beneficii extra-salariale (enumerate mai jos), pentru care angajatorul, în unele cazuri, nu datorează impozit, prime de asigurare obligatorii de asistență medicală și/sau contribuții sociale sau care, în alte cazuri, pot fi deduse din

În conformitate cu art.11 alin.(2) din Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, categoriile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării sunt următoarele:

Acest articol este elaborat în scopul de a oferi răspunsuri la mai multe întrebări cu privire la impozitarea venitului obținut de avocați, inclusiv din darea în locațiune a bunurilor imobile. În primul rând, evidențiem că profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze

Pe parcursul anului 2020 în Republica Moldova au fost create 5 mii întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, se constată în studiul privind demografia întreprinderilor care au prezentat rapoarte statistice sau financiare în adresa Biroului Național de Statistică BNS.   Conform datelor studiului, în anul trecut numărul întreprinderilor raportoare a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.