În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent. Reieșind din faptul că data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației CET18 în anul curent este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 3 mai 2022, comunică Serviciul Fiscal de Stat.

Compania ce se află în proces de lichidare, având activele nete negative, planifică să acopere pierderile anilor precedenți direct prin aporturi ale fondatorului, în formă de împrumut în baza Deciziei Asociatului, fără majorarea capitalului statutar. Are dreptul agentul economic să aplice prevederile art.55 alin.(3) din Codul fiscal pentru cazul descris?

Ținând cont de ultimele modificări efectuate în legislație, întreprinderea X a decis calcularea amortizării în scopuri fiscale pentru anul 2020 după metoda „veche”. Care sunt principalele aspecte care trebuie luate în considerare la determinarea corectă a amortizării în scopuri fiscale?     Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative art. 24 din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (CF) a fost completat cu alin.

A fost lansat un nou instrument financiar de care vor putea beneficia întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră - de tip Fondul de Fonduri, în cadrul Fondului pentru Antreprenoriat și Creștere Economică a Moldovei (FACEM).

Pe parcursul ultimului an mai mulți cetățeni ucraineni au obținut statut de rezident al RM. În acest context vom examina situațiile de fapt și consecințele fiscale, care apar urmare a obținerii statutului de rezident de către persoanele fizice din statul vecin. Este de remarcat faptul că obținerea statutului de rezident, nu implică careva înregistrări la organele de resort.

Permisiunea de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în denumirea persoanei juridice cu scop lucrativ se va acorda la cerere, dacă va fi întrunită una din condițiile: totalul veniturilor obținute de persoana juridică din exportul de produse şi/sau servicii,

Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

În anul 2024 persoana a semănat porumb, care a fost afectat de secetă 100 %. Toamna, acest teren a fost prelucrat cu tocătorul și discurile (de resturile vegetale), apoi a fost vândut. Inițial au fost indicate aceste cheltuieli (motorina, salarii, amortizare) ca și cheltuieli de desfacere (adică pregătirea pământului pentru vânzare). Cheltuielile se permit la deduceri în scopuri fiscale?

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

Cum urmează a fi deduse pierderile tehnologice suportate de agenții economici în procesul de producere/executare a lucrărilor?   În conformitate cu prevederile art.24 alin.(13) din Codul fiscal (CF) deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Amintim, prin Legea nr.171/2019 (în vigoare din 1 ianuarie 2020) în Codul fiscal au fost operate modificări, fiind stabilit un nou regim fiscal privind TVA la procurările de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate.    Astfel, în conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din CF, obiect impozabil cu TVA este procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012,

Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Codul fiscal subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt: a) persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfășoară activitate de întreprinzător, persoanele care desfășoară servicii profesionale,

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Prevederile Metodologiei de calcul pentru pierderile cauzate de trecerea terenurilor cu destinație agricolă sau destinate fondului forestier la o altă categorie de destinație, aprobate prin Legea nr.239 din 10 iulie 2025, vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie anul 2026.

Cheltuielile operatorilor din domeniul alimentar care vor dona alimente vor fi deductibile. În Monitorul Oficial din 2 iulie curent a fost publicată Legea nr.148 din 14 iunie 2024 privind promulgarea Legii pentru modificarea unor acte normative ce se referă la facilitarea donării de alimente.

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

 Potrivit pct. 11 din Regulamentului privind modul de subvenţionare a dobînzilor la creditele bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020, aprobat prin Ordinul Ministerului Fianțelor nr. 66/2020, producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale sunt considerați agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole de peste 50%, pe o suprafață de minim 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie, ca urmare a calamităților naturale produse în anul 2020, determinate conform actelor de constatare aprobate de către comisiile pentru situații excepționale.