Totalitatea de obligaţii impuse producătorilor pentru recuperarea, valorificarea și reciclarea produselor scoase din uz este tot mai frecvent pusă în discuție, ținând cont că conceptul de responsabilitate extinsă a producătorului a fost introdus în legislația națională odată cu adoptarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, însă mecanismul va deveni obligatoriu în țara noastră începând cu anul 2023.   Despre implementarea acestui concept în Republica Moldova, prin preluarea celor mai bune practici privind instrumentele economice și fiscale în crearea procesului de management al deșeurilor de ambalaje din țările UE s-a discutat în cadrul evenimentului cu genericul

Prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 2 de astăzi, 8 aprilie 2021, au fost aprobate mai multe măsuri ce vizează activitatea mediului de business, cum ar fi: Extinderea Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021; Extinderea Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie - mai 2021; Scutirea de impozitul pe venit, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la nivel de salariat și, respectiv, permiterea la deducere în scopuri fiscale la nivel de angajator a plăților efectuate de angajator pentru vaccinarea anti-COVID-19 a salariaților;

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

În vederea determinării valorii în vamă, deseori operatorii economici se confruntă cu anumite situații complexe, pentru care soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare caz în parte. În continuare vom descrie două subiecte cel mai frecvent abordate, referitoare la costurile de depozitare și tranzacțiile complexe (o valoare unică pentru un grup de mărfuri), cu descriere de caz și concluzii finale. Situațiile exemplificate infra sunt bazate pe comentariile Comitetului tehnic de evaluare al Organizației Mondiale a Vămilor (OMC), care vin cu explicarea unor termeni și cu soluții concrete pentru situații mai complicate de evaluare a mărfurilor importate.

Pentru anii 2021-2022 autoritățile își propun realizarea acțiunilor ce au ca scop stabilitatea finanțelor publice și restabilirea finanțării externe. Acestea sunt incluse în Planul de acțiuni al Guvernului și au fost prezentate și discutate astăzi, 9 septembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, principalul obiectiv pentru domeniul finanțelor publice este restabilirea finanțării externe, care este elementul major în asigurarea stabilității financiare a țării și finanțării cheltuielilor bugetare.

Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.

Aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din Republica Moldova. Prevederile tratatelor internaţionale prevalează asupra legislaţiei fiscale din Republica Moldova, iar în cazul în care sunt cote diferite de impozitare în tratatele internaţionale şi în legislaţia fiscală din Republica Moldova, se aplică cotele de impozitare mai favorabile, prevede Codul fiscal al RM. Până în momentul de față Republica Moldova are semnate și aplică 50 de Convenții și Tratate pentru evitarea dublei impuneri.  

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

 Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

Comunitatea de afaceri locală şi internaţională explorează, în perioada 19-20 noiembrie curent, noile tendinţe economice globale, relațiile comerciale și investiționale în noua realitate, precum și potenţialul investiţional al Republicii Moldova, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a forumului Moldova Business Week, desfășurat în acest an în format online.   La eveniment participă circa 1000 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitori străini, oameni de afaceri, iar în calitate de speakeri vor fi reprezentanți guvernamentali și ai mediului de afaceri național.

În Monitorul Oficial din 22 ianuarie 2021 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 178 din 31 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

Conform art. 101 alin. (4¹) din Codul fiscal, subiecţii impozabili stipulaţi la art.94 lit.e) calculează TVA pentru procurările indicate la art.95 alin.(1) lit.e) prin aplicarea cotei corespunzătoare a impozitului, stabilită pentru proprietatea procurată, la valoarea procurării ei.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” vine cu sinteza modificărilor operate în domeniul taxelor locale aferente anului curent, scopul acestui articol fiind simplificarea luării deciziilor de către autoritățile administrației publice locale, dar și precizarea unor aspecte ce țin de achitarea taxelor de către persoanele fizice și persoanele juridice.   Modificările și completările operate în titlul VI din Codul fiscal   Art. 282 al CF În rezultatul modificărilor operate, începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2021, subiecții impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare nu mai pot beneficia de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare este promotorul unui șir de idei care ar permite companiilor să creeze centre de educație timpurie pentru copiii angajaţilor – crearea unui regim special prin care să se permită înființarea unui serviciu sau centru cu program parţial de activitate; fondarea unei persoane juridice noi; acordarea tichetelor de creşă și stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale.   La finele anului trecut subiectul a fost adus pe platforma Consiliului Economic pentru a fi discutat cu reprezentanții comunității de afaceri și a fost votat drept prioritate pentru Consiliul Consultativ al IMM-urilor, iar pe data de 3 februarie experții s-au reunit în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic și au prezentat primele propuneri legislative.

În primele două luni ale anului curent, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de $425,6 mil., cu 8,4% mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. În luna februarie curent, exporturile au însumat $227,0 mil., fiind cu 14,3% mai mari în raport cu luna ianuarie 2021 și cu 7,5% mai mici comparativ cu luna februarie 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în primele două luni exporturile de mărfuri autohtone au constituit $318,2 mil., deținând 74,8% din totalul exporturilor, fiind cu 11,2% mai mici decât în perioada similară din anul 2020. Reexporturile de mărfuri (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $107,4 mil., cu 0,8% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020.

Darea de seamă la taxa pentru apă se prezintă în baza formularului tipizat al Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 15), aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1721 din 5 decembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

La importul vaccinului anti-COVID-19 procurat din surse financiare ale statului, pe perioada stării de urgență și/sau a stării de urgență în sănătate publică vor fi aplicate scutiri de taxe pentru procedurile vamale, taxe vamale, precum și TVA fără drept de deducere.   În acest sens, în Monitorul Oficial din 17 aprilie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 96-O din 9 aprilie 2021 cu privire la completarea anexei nr. 11 la Ordinul Serviciului Vamal nr. 346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”.

Circa 300 de antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, instituțiilor de suport în afaceri și de protecție a mediului, precum și ai Delegației UE în Moldova, ai Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au participat la o conferință internațională online, în cadrul căreia în Republica Moldova a fost lansat Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor. Programul „Eco IMM” a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova și este implementat de ODIMM în coordonare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii. Implementarea acțiunilor Programului sunt finanțate din bugetul de stat al Republicii Moldova și susținute prin intermediul Proiectului EU4Environment, finanțat de Uniunea Europeană.

Pe parcursul anului 2021 din cauza situației excepționale declarate în legătură cu pandemia COVID-19, o parte din angajații întreprinderii „X” fie s-au aflat în șomaj tehnic, fie au lucrat de la distanță, iar timp de aproximativ 2 luni o parte din mijloacele fixe ale întreprinderii nu a fost folosite în activitatea de întreprinzător a acesteia. În asemenea situație se va calcula sau nu amortizarea în scopuri fiscale aferentă mijloacelor fixe care nu au fost utilizate temporar în activitatea întreprinderii?