Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de state care au răspuns apelului global de a participa la redresarea sectorului turismului post-pandemie. Astfel, 4 soluții inovatoare propuse de țara noastră vor completa lista celor peste 1000 de proiecte înscrise în campania „Healing Solutions Tourism Challenge” lansată de Organizația Mondială a Turismului (OMT). Inițiativa OMT constă într-un apel de a crea soluții care ar putea contribui la refacerea rapidă a industriei. Campania se desfășoară în contextul în care, la nivel global, sectorul turismului se confruntă cu cele mai mari pierderi cauzate de COVID-19. În Moldova campania este susținută de Agenția de Investiții și mediul asociativ, reprezentat de Proiectul TEKWILL.

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 901 din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Întreprinderea preconizează să procure terenuri agricole de la mai multe persoane dintr-o localitate, pe care acestea le dețin în baza titlurilor de proprietate. Pe lângă documentele notariale ce vor fi perfectate, este necesar de a se întocmi vreun document contabil și care ar fi acesta? Din plățile acordate persoanelor este necesar de a se reține impozit și în ce mărime – 7%, 10%, 12%?

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Ministerul Finanțelor va aproba spre finanțare doar propunerile de buget pentru domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor care au fost consultate și avizate pozitiv de Agenția de Guvernare Electronică (AGE). Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul de hotărâre cu privire la unele măsuri de organizare a procesului de achiziții în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, care prevede o procedură unificată şi transparentă pentru organizarea achiziţiilor în domeniul TIC, în vederea asigurării oportunităţii investiţiilor în domeniu, racordării acestora la planurile strategice de dezvoltare ale Guvernului, monitorizării respectării principiilor completivităţii şi consistenţei achiziţiilor, compatibilităţii şi neutralităţii tehnologice, eficientizării şi transparentizării achiziţiilor.

1. (29.2.3.61) Este în drept persoana fizică – pensionar să beneficieze de scutire personală în cazul plăților primite în urma unui contract de prestării servicii? 2. (36.1.2.1) Urmează a fi calculate primele de asigurare obligatorie de asistență medicală din plățile achitate persoanei fizice pensionar în baza unui contract de prestării servicii?

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

Cum poate fi suspendată calcularea impozitului pe venit aferent operațiunilor de transmitere în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzfruct, superficie) a proprietăţii imobiliare de către o persoană fizică? În conformitate cu prevederile art. 901 alin.(34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele indicate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie (în continuare – folosință)) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului, care va fi plătit lunar, cel târziu la data de 2 a lunii în curs sau în avans, în modul stabilit de SFS. Reiterăm că, persoanele menţionate au obligația, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să-l înregistreze la SFS.

Serviciul Fiscal de Stat informează că termenul-limită de achitare a impozitului pe venit în rate pentru trimestrul III al anului 2019 expiră pe data de 25 septembrie (art. 84 din Codul fiscal). Astfel, agenții economici care aplică regimul general de impunere (12% din venitul impozabil) sunt obligați să achite până la această dată 1/4 din: a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul 2019, conform Titlului II din Codul fiscal sau b) impozitul ce urma să fie plătit, conform Titlului II din Codul fiscal, pentru anul precedent.

O echipă de experți ai Băncii Mondiale, condusă de Directorul de țară pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, a vizitat Ministerul Economiei și Infrastructurii. În discuțiile cu ministrul Economiei, Anatol Usatîi, părțile s-au axat pe subiecte ce țin de sporirea competitivității la export a întreprinderilor din Moldova, reducerea constrângerilor şi a poverii cadrului de reglementare asupra mediului de afaceri, implementarea la maxim a Ghișeului unic electronic, dar și continuarea reformelor în domeniul întreprinderilor de stat (procesul de privatizare). Anatol Usatîi a trecut în revistă prioritățile și planurile pentru anul 2020 ce vizează securitatea energetică, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea transportului rutier, atragerea investițiilor străine etc.

Curtea de Conturi a identificat că prima de performanță în cadrul Băncii Naționale a Moldovei se acordă în lipsa unor reglementări exhaustive privind modalitatea de determinare a cuantumului acesteia în raport cu indicatorii de evaluare a performanțelor. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 62 din 5 noiembrie 2019 cu privire la Raportul auditului privind conformitatea devizelor de cheltuieli și alocațiilor pentru investiții ale Băncii Naționale a Moldovei pe anii 2015-2018.

În ce rubrică se reflectă în raportul TVA 12 Declarația privind TVA serviciile de vopsire a mărfurilor acordate de nerezident? Serviciile de vopsire a mărfurilor, prestate de către un nerezident al Republicii Moldova unui rezident, în temeiul prevederilor art. 111 alin. (l) lit. f) din CF, care stabilesc că locul livrării serviciilor se consideră locul destinației mărfurilor, expediate după prelucrare – la prelucrarea mărfurilor pe teritoriul vamal și în afara teritoriului vamal, se califică drept servicii de import care, conform prevederilor art. 96 lit. a) din CF, se impozitează cu TVA pe principii generale.

În conformitate cu art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Parlamentul a votat în lectură finală proiectul legii politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2018. Proiectul este elaborat în concordanță cu Programul de activitate al Guvernului, Strategia Națională Moldova 2020 și Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. La ce ne așteptăm în anul viitor?

Potrivit art. 368 alin. (1) din Codul fiscal

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de: — 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610300 şi 040610500 – cu un conţinut de grăsimi de maximum 40% din greutate), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin. (1) pct.2);

Administratorul nerezident al companiei din R. Moldova numit prin decizia fondatorilor are relații civile cu compania în baza unui contract de management. Serviciile sunt prestate la distantă, prin intermediul rețelelor de comunicație. Cum urmează sa fie calculate și reținute impozitele, contribuțiile sociale si medicale? Cum se aplica prevederile Convenției, daca nerezidentul nu depășește perioada de ședere de 183 de zile pe teritoriul RM?

În cazul în care persoana fizică cetăţean transmite în locațiune agentului economic un teren (altul decât cel agricol), care sunt obligațiile fiscale ale participanților aferente impozitului pe venit? Potrivit Codului civil al RM nr. 1107 din 6 iunie 2002, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chiria.