Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Legislația fiscală prevede dreptul persoanelor fizice rezidente de a desemna un cuantum de 2% din impozitul pe venit calculat anual la buget către beneficiarii desemnării procentuale, cu condiția că nu înregistrează restanță la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare.

Dreptul la înaintarea cererii introductive se realizează prin intermediul instanței de judecată. Principiul accesului la justiție presupune că instanțele de judecată sunt obligate să primească și să examineze orice cerere, conform competenței lor pentru apărarea oricărui interes legitim.

Străinii cu drept de ședere provizorie pentru studii vor putea desfăşura activităţi de muncă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă care nu va depăși 40 ore pe săptămână, dar nu mai mult de 1564 ore pe an cumulative.

În Republica Moldova, taxa pentru salubrizare este prevăzută de Codul fiscal și se aplică doar în condițiile stabilirii acesteia de către autoritățile administrației publice locale.

Modificările operate la Hotărârea Guvernului nr. 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor, prin Hotărârea Guvernului nr.521 din 17 iulie 2024, au fost elaborate în vederea armonizării prevederilor HG nr. 141/2019 cu actele ulterior aprobate,

Art.52 alin.(2) lit. b) din Codul fiscal stabilește ca cerință obligatorie pentru organizațiile necomerciale scutite de plata impozitului pe venit, ca în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire să fie indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a altor mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei, inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale.

Compania „A” rezidentă a RM beneficiază de serviciile unei entități străine în calitate de furnizor de servicii chatbot (servicii de a răspunde automat (de robot) la mesaje pe rețele de socializare). De asemenea, compania beneficiază de servicii de design grafic (pentru pagini web, cărți de vizită).

La stabilirea probabilității apariției prejudiciului, Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM), în procesul planificării controalelor, va utiliza, suplimentar la cele existente, criterii de risc generale: durata de la data efectuării ultimului control; numărul de persoane angajate; istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului.

Scutirea de taxa vamală pentru mărfurile produse în zona economică liberă (ZEL) și introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova ar putea anulată. Ministerul Economiei a elaborat proiectul modificărilor unor acte normative, documentul fiind examinat în cadrul ședinței secretarilor generali.

Codul fiscal statuează dreptul funcționarului fiscal de a efectua controale asupra modului în care contribuabilii respectă legislația fiscală, de a efectua cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, precum și dreptul de a cere explicații și informații de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului (art. 134 din CF).   Una din metodele de efectuare a controlului fiscal la fața locului este verificarea operativă care, conform prevederilor CF, este caracterizată prin următoarele:

Cum poate achita persoana fizică – cetățean, care este proprietar de bunuri imobile în Republica Moldova, impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar, dacă nu se află în țară și nu are acces la informația din avizul de plată la impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar?

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 25 aprilie 2024 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.

La 1 octombrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, potrivit căreia Republica Moldova a racordat prevederile sale legislative aferente garantării depozitelor în bănci la bunele practici internaționale și standarde europene în domeniu, astfel stabilind, începând cu 1 ianuarie 2024, plafonul de garantare a depozitelor bancare la 100 000 lei.

Proiectul prevede crearea serviciu de finanțare participativă, care urmează să asigure punerea în legătură a investitorilor cu unul sau mai mulți dezvoltatori de proiecte (persoane fizice ce practică activitate de antreprenoriat sau persoane juridice cu scop lucrativ din RM) prin intermediul platformei.

Astăzi, 9 martie, Ministerul Finanțelor a inițiat consultările publice asupra proiectului de modificare a Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 153/2017 „Privind aprobarea formularului tipizat al Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici” și încurajează persoanele interesate să contribuie la îmbunătățirea proiectului.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.