Partea I. Partea II. Partea III. Partea IV. Unitățile comerciale/de alimentaţie publică (în continuare – Unităţi) care doresc să accepte ca instrument de plată pentru vânzarea produselor alimentare tichete de masă, trebuie să respecte prevederile legislaţiei în vigoare cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică (regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat, cerinţele profesionale faţă de salariați) sau, după caz, cu privire la vânzarea produselor alimentare.

Compania QXS ÎCS este membră a unui holding internațional. În corespundere cu politicile interne, pentru monitorizarea activității și evaluarea indicatorilor de rentabilitate trimestrial Consiliul de administrație se convoacă pentru a discuta strategia de dezvoltare. În Consiliu, pe lângă reprezentații locali, mai sunt și persoane nerezidente angajați ai holdingului. Întrunirile se realizează pe o durată de 3–5 zile. Pentru aceste ședințe QXS ÎCS are obligația de a remunera membrii Consiliului. Aferent acestor remunerații apar anumite obligații fiscale, ținând cont că persoanele au statut de nerezident?

Grupul Edenred, lider mondial în domeniul beneficiilor extra-salariale și al soluțiilor tranzacționale pentru companii, angajați și comercianți, lansează în Republica Moldova tichetele de masă pe suport electronic și prima soluție de plăți mobile cu tichetele de masă pe piața locală. Utilizatorii tichetelor de masă Edenred din Republica Moldova au de acum la dispoziție tichete de masă pe suport electronic, prin aplicația mobilă MyEdenred și cardul Edenred asociat acesteia.

Fondul de pensii facultative poate fi constituit de către administrator în baza contractului de societate civilă întocmit în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului de aderare și virarea contribuției. Un fond de pensii trebuie să întrunească minimum 15 participanți. Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuțiilor voluntare ale salariaților sau angajatorilor. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de Lege privind fondurile de pensii facultative. Documentul urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor ce va avea loc mâine, 5 decembrie.

În conformitate cu prevederile pct. 12 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate

Ținînd cont de prevederile art. 163 alin. (6) din Codul fiscal

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

La momentul actual toate prestaţiile de asigurări sociale pentru persoanele care întrunesc condiţiile de stabilire a unui drept social se calculează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) în baza datelor din contul personal de asigurări sociale. Astfel, datele care se conţin la contul personal servesc drept temei pentru stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), fără a fi solicitate documente suplimentare ce ţin de contribuţiile calculate la bugetul asigurărilor sociale. Este evident faptul că, cu cât sunt mai mari contribuţiile de asigurări sociale, prestaţiile stabilite vor avea un cuantum mai mare.

Cel mai mare salariu pentru o poziție vacantă propus de agenții economici din țară este de 30,7 mii lei și este oferit pentru pilotul de aeronave, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu referire la Lista celor 100 cele mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a ANOFM la situația din 12 noiembrie 2018. Lista celor mai bine plătite locuri de muncă continuă cu funcția de programator, pentru care se oferă 30 mii lei. Salarii de 20 mii lei sunt promise de angajatori pentru funcțiile vacante de conducător auto, sudor, zugrav, tâmplar.

Potrivit prevederilor art.24 alin(3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegaţii a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de Hotărîrea Guvernul nr.10 din 05.01.2012.

Proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea a circa 20 de articole din Codul Muncii a fost publicat în ediția Monitorului Oficial nr.190-200 din 16 iunie curent. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în comun cu Confederația Națională a Sindicatelor și Confederația Națională a Patronatului și constituie, după cum a menționat Ministrul Muncii, Stela Grigoraș, în ședința Guvernului din 31 mai, când a fost adoptat documentul, obiectul unui compromis.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Prevederea ce se referă la micșorarea perioadei șomajului tehnic de la 6 la 4 luni a intrat în vigoare. Legea privind modificarea și completarea Codului Muncii, ce conține și prevederea de mai sus a fost publicată în Monitorul Oficial din 18 august curent.

Introducere Începând cu anul 2017, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a devenit o singură entitate juridică de drept public, urmare a reformei inițiate în anul 2016. Modernizarea realizată a avut ca scop principal îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, precum şi ridicarea nivelului de conformare benevolă la onorarea obligațiilor fiscale față de buget, care, de altfel, reprezintă una din atribuțiile de bază ale SFS în domeniul administrării fiscale, statuată la art. 133 alin. (2), pct. 9) din Codului fiscal (CF).

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

O organizație necomercială beneficiază de serviciile de consultanță prestate în RM de un cetățean din SUA. Scutirea de la impozitul pe venit prevăzută în art. 52 al CF se referă doar la veniturile înregistrate de către organizațiile necomerciale din activitatea lor sau și la situația când are loc prestarea unui serviciu de nerezident, care conform regulilor generale sunt reglementate de către art. 91 al CF?