Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în Republica Moldova. Proiectul este elaborat în contextul realizării obiectivului privind dezvoltarea pieței interne a VMS, inclus în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”, ce include obiective specifice privind gestionarea datoriei de stat în perioada menționată.

Conform prevederilor art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.  

În cazul în care agentul economic care nu este înregistrat ca plătitor de T.V.A., în anul 2022 (la situația din 31 decembrie 2022) nu a obţinut venit și, respectiv, în 2023 alege să aplice regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%), are aceasta obligația de a prognoza achitarea impozitului pe venit în rate care urmează a fi achitat pe parcursul perioadei fiscale?

În Monitorul Oficial din 25 martie curent a fost publicată Legea nr. 45 din 10 martie 2022 pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, care va permite țării noastre să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit cu OCDE în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor, prin transferul banilor în conturile din străinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.  

Comercializarea ilegală a bunurilor care constituie ajutoare umanitare va fi sancționată cu amendă de la 40 la 60 UC aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 75 la 100 UC în cazul persoanei cu funcție de răspundere. Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 71 de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional.   Astfel, proiectul prevede completarea CC cu art. 3274 ce va reglementa sancționarea în cazul comercializării ilegale a bunurilor ce constituie ajutoare umanitare, iar competența stabilirii contravenției respective va aparține Ministerului Afacerilor Interne.

Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și deja solicită de la angajatori informația privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35 din Codul fiscal, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin. (6) şi (7) din același Cod, precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii acestuia, tot mai frecvent adresează întrebările ce țin de determinarea plafonului de 360 mii lei.   Ținând cont de solicitările contribuabililor ce sunt în proces de verificare a veniturilor obținute în perioada fiscală 2021 și determinarea venitului impozabil în scopul reflectării corecte în declarația CET18, recomandăm să examinați o serie de articole plasate pe paginile noastre ce vin în sprijinul persoanelor fizice.

Potrivit pct. 11 spct.19) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118/2017 (în continuare – OMF nr. 118/2017), în cazul tranzacţiilor efectuate în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. e) şi lit. f) din Codul fiscal (în continuare - CF), în col. 10.9 „Altă informaţie”, se indică menţiunea „Taxare inversă”.

Întreprinderea „X” preconizează să înregistreze o nouă subdiviziune pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru a gestiona inițierea activității, administrația decide să delege 2 angajați, cărora întreprinderea se obligă să le achite diurna și să le asigure cazarea în acea localitate, prin luarea în locațiune a unui spațiu locativ de la o persoană fizică. Va constitui drept sursă de venit sau facilitate pentru salariați, cazarea oferită de către angajator? Se vor admite spre deducere cheltuielile menționate?

Agentul economic, neplătitor de TVA, în perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri în suma ce depășește 1,2 mil. lei, în adresa rezidenților zonelor economice libere. În aceste circumstanțe apare sau nu obligația la entitatea de a se înregistra în calitate de subiect impozabil al TVA?   În conformitate cu art.95 alin.(2) lit. a) din Codul fiscal (CF), livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere nu constituie obiect impozabil cu TVA.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Fiecare contribuabil - persoană fizică rezidentă, care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 90/1 din Codul fiscal, are dreptul la o scutire personală anuală. Prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicarea scutirilor acordate soției/soțului şi scutirilor pentru persoanele întreținute, în condițiile prevăzute de CF.

Potrivit art. 267 Cod fiscal, decizia Serviciului Fiscal de Stat sau acţiunea funcţionarului fiscal poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ. Potrivit prevederilor Codului, procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative.

Cum urmează a fi declarate de către angajator în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 perioadele în cazul angajaţilor care, aflându-se în concediu ordinar plătit, au fost rechemaţi prin ordinul conducătorului instituţiei şi au continuat să lucreze, iar ulterior au solicitat acordarea zilelor de concediu care nu au fost utilizate?

În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, ce are ca scop de a oferi previzibilitate pentru investitorii din domeniul IT.

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 5) subpct.a) din Codul fiscal, rezident al Republicii Moldova se consideră orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: i) are domiciliu permanent în Moldova, inclusiv:

Entitatea comercializează cartele telefonice la prețul cu care le-a procurat. Clientul achită prețul cartelei și o plată contractuală pentru serviciul prestat. Se iau în calcul aceste încasări la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al TVA?

Modificările la Codul fiscal, operate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) vine cu intervenții esențiale și capitolul Accize, unele dinte care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2023, iar altele vor intra în vigoare din 1 aprilie curent. În continuare prezentăm principalele modificări, de care urmează să țină cont contribuabilii.