Serviciul Fiscal de Stat informează că în activitatea unor operatori de transport în regim de taxi care utilizează platforme on-line de preluare a comenzilor de servicii au fost identificate riscuri de administrare fiscală ce țin de ne(sub)declararea veniturilor real obținute, utilizarea muncii ne(sub)declarate și achitarea „salariilor în plic”.   Conform datelor disponibile, SFS a constatat divergențe cum ar fi: persoanele fizice – conducători auto, care au efectuat transport rutier de persoane în regim de taxi conform informaţiilor preluate de pe platformele de recepționare a comenzilor nu sînt declarați de operatorii de servicii taxi ca salariați;

Statele de personal sunt importante în contextul respectării drepturilor și garanțiilor salariaților, documentul ar putea fi relevant și în situația în care un inspector sau un investitor ar dori să vadă profilul unei întreprinderi, cu reflectarea datelor ce țin de funcții, salarii etc., consideră reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care este și unul din autorii proiectului. În același timp, reprezentanții mediului de afaceri cred că reintroducerea acestei prevederi în Codul muncii ar reprezenta un element de birocrație, precum și va complica activitatea întreprinderii. Prevederile proiectului de lege privind modificarea Codului muncii au fost discutate în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

Unitățile economice, pentru a participa la formarea profesională prin învățământul dual, urmează să corespundă criteriilor de conformitate, care vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern, iar aprecierea acestora va fi realizată de către Comisia de verificare a conformității, instituită de Camera de Comerț și Industrie (CCI).

Cum se determină venitul impozabil obținut din retragerea mijloacelor bănești prin intermediul piețelor financiare (tip CFD, Forex etc.) de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător? Se va califica în acest caz venitul din investiții obținut prin intermediul platformelor de Trading drept creștere de capital?

Pct.5 al Standardului Național de Contabilitate „Contracte de leasing”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013 stabilește că contractul de leasing este un contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului, contra unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de timp. În sensul standardului noţiunea de leasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea (închirierea).   Astfel, pentru contabilizarea operațiunilor de arendă se aplică regulile SNC menționat, pct.10 al căruia prevede că, contractul de arendă a terenului agricol se consideră operaţional.  

Astăzi, 1 aprilie 2019, este pus în aplicare Formularul IRM 19, Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (în continuare Forma IRM 19), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 33 din 18 februarie 2019, fiind operate modificări la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017. Dat fiind faptul că Forma IRM 19 substituie formularul DSA 19, precum şi informaţia din tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC 18, modul de completare a acestuia este similar modului de completare a formularelor menţionate. În continuare vom atenţiona asupra principalelor aspecte ce ţin de completarea corectă a Formei IRM 19.

Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase va fi reglementat în Codul fiscal (CF). În cadrul ședinței plenare ale Parlamentului din 7 aprilie în lectura a doua a fost aprobat cu 54 de voturi proiectul de lege ce prevede suplinirea Titlului II al CF cu capitolul 104 (art. 6920-6925), prevederile căruia se vor aplica doar în cazul activităților de comercializare de către persoanele fizice rezidente către agenții economici licențiați a deșeurilor de metale feroase și neferoase pe teritoriul Moldovei. Nomenclatorul de deșeuri de metale care pot fi colectate de subiecții impozabili va fi stabilit de Ministerul Mediului.  

În ședința din 4 mai curent Guvernul s-a expus asupra proiectului de lege cu privire la stabilirea moratoriului asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici si mijlocii, elaborat de către un grup de deputați. Documentul presupune instituirea moratoriului, până la 31 decembrie 2022, la controlul de stat, inclusiv fiscal și financiar, privind calitatea produselor și serviciilor, parametrii tehnologici și cerințele specifice pentru genul de activitate desfășurat, precum și de respectare a normelor de protecție a muncii. În partea ce ține de controlul vamal, autorii au propus ca moratoriul să fie aplicat doar asupra controalelor ulterioare.  

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social, care reprezintă prima etapă în reformarea programului de ajutor social și are ca scop stimularea angajării beneficiarilor de ajutor social capabili să muncească, inclusiv includerea în acest program și a muncitorilor zilieri, pentru a spori gradul de activitate legală în rândul acestei categorii de populație.     Conform proiectului, Guvernul va stabili anual cuantumul standard pentru venitul lunar minim garantat separat pentru copii și adulți.

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare prestatoare de servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă, scutite de TVA cu drept de deducere, a fost completată cu încă 13 entități.   Ordinul Ministerului Economiei nr. 46 din 3 mai 2022, prin care a fost actualizată lista aprobată prin Ordinul nr. 66/2010, a fost publicat în Monitorul Oficial din 6 mai curent.  Astfel, de scutire vor beneficia în total 1141 de întreprinderi.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Marți, 3 octombrie 2023, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a lansat, în cadrul unei conferințe de presă, Campania de informare cu genericul „De 105 ani împreună dezvoltăm afaceri” care va demara în perioada 03-23 octombrie curent.

Lista agenților economici-întreprinderi ale industriei ușoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă, scutite de TVA cu drept de deducere, a fost completată cu încă 8 întreprinderi.   Ordinul Ministerului Economiei nr. 54 din 31 mai 2022, prin care a fost actualizată lista respectivă, aprobată prin Ordinul nr. 66/2010 al autorității, a fost publicată în Monitorul Oficial din 3 iunie curent.  

În ultima perioadă tot mai frecvente devin întrebările adresate de către utilizatorii noștri ce țin de efectuarea controlului de stat pentru domeniul de control efectuat de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM). Pentru o mai bună înțelegere a acestei activități, venim cu următoarele constatări. Amintim întreprinzătorilor că toate controalele sunt efectuate în baza analizei criteriilor de risc, iar Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale ISM a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. nr. 894 din 12 septembrie 2018.

Ministerul Finanțelor comunică despre inițierea procesului de elaborare a proiectului ordinului Ministrului Finanțelor cu privire la modificarea unor dări de seamă privind impozitul pe venit: 1. Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici – forma VEN12, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 153/2017; 2. Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale – forma ONG17, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 08/2018;

Proiectul noii legi cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 ianuarie 2023. Potrivit autorilor, principiile subvenționării în agricultură vor fi revizuite în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la UE, precum și a angajamentelor internaționale asumate de țara noastră privind apropierea graduală a normelor naționale cu cele ale Politicii Agricole Comune.

Executivul, în ședința stabilită pentru 9 martie curent, intenționează să aprobe proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.   Astfel, se preconizează că, începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în

В октябрьском номере журнала „monitorul fiscal FISC.md” будут опубликованы ответы еще на четыре вопроса, связанных с юридическими аспектами выполнения поденщиками случайных неквалифицированных работ в сельском хозяйстве.   На этот раз в статье «Правовая база выполнения поденщиком неквалифицированных работ» автор Ольга Дончу предоставляет исчерпывающие ответы на следующие вопросы: Как регламентируются права и обязанности бенефициара неквалифици-рованных работ? В чем состоит специфика правового регулирования оплаты труда поденщика?

Potrivit prevederilor Codului fiscal, orice activitate exercitată în condițiile legii, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană cu scopul de a obţine venit sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit, se consideră activitate de întreprinzător/afacere (business).