În scopul asigurării continuității măsurilor de conformare voluntară a contribuabililor și combaterea comerțului ilicit desfășurat în incinta piețelor autorizate din republică, în prima jumătate a anului 2019 au fost desfășurate acțiuni ample de monitorizare, identificare și conformare a comercianților care practică comerțul ilicit în piețe. În acest context, în luna aprilie au fost efectuate vizite fiscale la 244 de piețe, administratorilor piețelor fiindu-le înmânate scrisori de conformare privind asigurarea respectării legislației pe segmentul comerțului în piețe. Astfel, în mun. Chișinău au fost informați administratorii a 36 de piețe, în regiunea de Nord a țării – a 86 de piețe, în regiunea centru – a 87 de piețe și în zona de sud – a 35 de piețe.

Aspecte generale   Organizație necomercială (ONC) reprezintă o persoană juridică al cărei scop este altul decât obţinerea de venit şi care este înregistrată în modul prevăzut de legislaţie. ONC sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut. Venitul obţinut de ONC se utilizează doar în scopuri statutare concrete pentru organizarea şi realizarea obiectivelor acesteia şi nu poate fi distribuit fondatorilor, membrilor sau angajaților organizației.

În perioada 15-21 iulie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 483,7 mil. lei, fiind perfectate 11959 de declarații vamale. Veniturile sunt în creștere comparativ cu cele înregistrate în perioada 8-14 iulie, în care au fost colectate venituri în sumă de 424,4 mil. lei și perfectate 11414 de declarații vamale. Potrivit datelor, pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 194 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 141 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 99 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de circa 364 mii de lei.

În perioada 3-10 iunie curent, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri infracționale și conturi în valoare de 2,5 mil. lei, potrivit datelor Centrului Național Anticorupție cu referire la sinteza săptămânii. Totodată, în această perioadă au fost efectuate 11 analize operaţionale şi una strategică, alte 25 fiind în proces de elaborare. În sinteză se mai spune că Direcţia legislaţie a expediat autorilor de proiecte 8 rapoarte de expertiză anticorupţie şi 18 avize, iar alte 22 materiale sunt în proces de examinare.

Persoanele ce reprezintă interesele statului în întreprinderea de stat vor beneficia de plata indemnizației lunare în formă fixă, stabilite de fondator conform art.24 din Legea salarizării nr.847/2002, în funcție de rezultatele economico-financiare anuale înregistrate și realizarea indicatorilor de performanță stabiliți întreprinderii respective, și o componentă variabilă, stabilită în temeiul art.5 alin. (1) lit. e) al Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de selectare și numire a administratorului, membrilor consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori al întreprinderilor de stat și condițiile de remunerare a acestora, propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

Prin regulamentul intern al unităţii nu se pot stabili limitări ale drepturilor individuale sau colective ale salariaţilor. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul regulamentului intern al unităţii. Regulamentul intern al unităţii se întocmește în fiecare unitate și nu poate cuprinde prevederi care contravin legislaţiei în vigoare, clauzelor convenţiilor colective și ale contractului colectiv de muncă.

Serviciul Fiscal de Stat asigură aplicarea continuă a acțiunilor de conformare a agenților economici, indiferent de domeniul de activitate. Comerțul on-line, de asemenea, este unul dintre segmentele verificate periodic. Astfel, conform datelor disponibile (surse web, rețele de socializare), începând cu perioada ianuarie 2019 și până în prezent, angajații SFS au identificat 462 anunțuri plasate pe diverse portaluri și rețele de socializare cu referire la comercializarea mărfurilor și produselor care se prezumă a fi comercializate din activitatea ilicită de întreprinzător (alcool, produse de tutungerie, parfumuri, raci vii, produse importate, dulciuri, telefoane mobile, palete din lemn, ore practice pentru conducerea autovehiculelor, servicii chirie auto, dezmembrări auto).

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a publicat raportul de activitate pentru trimestrul I al anului curent. Astfel, în primul trimestru al anului 2019, inspectorii de muncă au efectuat 302 controale la entitățile cu un număr de 19292 salariaţi. În sectorul public au fost efectuate 191 controale și 111 – în sectorul privat. Din numărul total, 188 constituie controale planificate (dintre care 137 în sectorul public și 51 în sectorul privat) şi 114 au fost inopinate (din care 54 în sectorul public și 60 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 1936 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

În primele cinci luni ale anului curent, inspectorii de muncă au efectuat 675 controale la unități cu un număr de 36094 salariaţi. În sectorul public au fost efectuate 263 controale și 412 – în sectorul privat. Din numărul total de controale, 489 constituie controale planificate şi 186 – inopinate, potrivit informației publicate de Inspectoratul de Stat al Muncii. Astfel, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese–verbale de control, în care au fost consemnate 3918 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.

Cancelaria de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului despre aprobarea procedurii de constatare, întocmire și evidență a procesului verbal cu privire la contravenție constatate de către șefii Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, precum și a formularelor Procesului-verbal și Registrului de evidență a proceselor verbale cu privire la contravenție. Amintim că, prin Legea nr. 161 din 7 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 28 octombrie 2018, Codul contravențional a fost completat cu prevederi ce țin de tragerea la răspundere administrativă a persoanelor cu funcții de răspundere pentru încălcarea prevederilor Legii privind administraţia publică locală.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Serviciul Fiscal de Stat a făcut publice datele cu privire la numărul materialelor remise organelor de drept pentru inițierea urmăririi penale pe cazurile de evaziune fiscală, înregistrate în prima jumătate a anului 2019. Amintim contribuabililor că, prin Legea nr. 281 din 16 decembrie 2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Codul fiscal (CF) a fost completat cu prevederi care stabilesc pentru Serviciul Fiscal de Stat o nouă competență – constatarea infracțiunilor prevăzute la un șir de articole din Codul penal (art. 241–242, 244, 2441, 250– 253 şi 3351). Aceste modificări la CF au intrat în vigoare la 1 aprilie 2017.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Ministerul Finanțelor a publicat în ediția Monitorului Oficial de astăzi, 14 iunie 2019, Ordinul nr.88 din 4 iunie curent cu privire la modificarea Ordinului nr. 118 din 28.08.2017 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia. Astfel, au intrat în vigoare prevederile conform cărora, în cadrul livrărilor de mărfuri, în coloana 10.1 a facturii fiscale, („Denumirea mărfurilor/activelor, serviciilor şi codul poziţiei tarifare al mărfii/activului”), în care se indică denumirea mărfurilor livrate corespunzător pentru fiecare tip de marfă, iar în cazul livrării mărfurilor supuse accizelor şi a celor impozitate cu TVA la cota redusă pentru care este specificată poziția tarifară în art. 96 din Codul fiscal

Accidentele de muncă se înregistrează în Registrul de evidență a accidentelor de muncă/bolilor, cu indicarea datei și orei producerii accidentelor, numelui și prenumelui salariatului, specialității, locului unde s-a produs accidentul, numărului de înregistrare și datei întocmirii proceselor-verbale privind cercetarea accidentelor, cauzele și circumstanțele accidentului, precum și categoria acestuia – grav, mortal, individual, colectiv. În Monitorul Oficial din 14 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 291 din 11 iunie 2019 cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului.

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Contractul de antrepriză a fost încheiat în ianuarie 2018, iar devizul de cheltuieli prevede cota impozitelor de 27,5 %. Din 01.10.2018, în procesele verbale de lucrări este indicată cota impozitelor în mărime de 22,5%. Cum va fi reflectată diferența? Este restituită beneficiarului sau poate fi utilizată pentru alte lucrări la realizarea contractului dat?

I. Partea I Necesitatea de a obține statutul de operator de date cu caracter personal În conformitate cu normele în vigoare, operator de date cu caracter personal poate fi persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice altă instituţie sau organizaţie care, în mod individual sau împreună cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod expres de legislaţie. Dreptul la viaţă privată face parte din categoria drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, garantate de actele legislative internaționale.