Compania X neplătitoare de TVA prestează servicii de reparație persoanei fizice. Apare oare obligația de a elibera factura fiscală pentru serviciile prestate, în cazul în care persoana fizică nu solicită factura fiscală?

În conformitate cu art.2 pct.21) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice (Legea nr.213/2024), mărfuri strategice sunt:

Contabilitatea societăților de asigurări are un șir de particularități ce decurg din specificul activității sectorului de asigurări. Începând cu ediția actuală 4(81), vom publica un ciclu de articole cu privire la particularitățile organizării contabilității in cadrul societăților de asigurări

La începutul anului 2020 compania X a procurat un teren într-o localitate din afara mun. Chișinău cu scopul înstrăinării ulterioare a acestuia. În anul 2020 compania X nu a desfășurat activitate economică, terenul nefiind utilizat în această perioadă. Apare întrebarea: terenul dobândit de compania X cu scopul de înstrăinare ulterioară, neutilizat pentru desfășurarea activității economice a companiei pe parcursul anului, constituie subdiviziune a companiei sau obiect impozabil? Se consideră că acest teren exercită atribuțiile companiei în sensul art. 5 pct. 29) din Codul fiscal?

Compania rezidentă din RM a încheiat un contract cu o companie nerezidentă din România, obiectul contractului fiind prestarea serviciilor de recrutare a personalului pe teritoriul RM, cu angajarea acestuia în Romania.

Compania efectuează lucrări de construcții conform contractelor de antrepriză. Care vor fi formulele contabile privind: - procurarea materialelor utilizate în procesul de efectuare a lucrărilor de construcții;

Agentul economic ia în locațiune, conform contractului, un autovehicul pentru transportarea mărfurilor. Ce cheltuieli vor fi permise la deducere în scopuri fiscale pentru autovehiculul respectiv? Potrivit art.1251 din Codul civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea

Societatea noastră, înregistrată în Republica Moldova ca Societate cu Răspundere Limitată (SRL), are adresa juridică indicată în regiunea transnistreană. Activitatea firmei va consta în prestarea de servicii la distanță, respectiv, crearea de site-uri web pentru clienți din Republica Moldova, în timp ce activitatea va fi desfășurată fizic în Transnistria.

Studiu de caz: Persoana fizică rezidentă cetățean al RM inițiază activitatea de întreprinzător în Emiratele Arabe Unite (EAU) cu posibilitatea obținerii statutului de rezident. Ca urmare a desfășurării activității de întreprinzător, persoana fizică va genera venituri din dividende.

Potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu. 

Cu toate că percepția societății vizavi de activitatea unei autorități fiscale este că aceasta constă exclusiv în a încasa impozitele și taxele de la contribuabili și de a aplica sancțiuni pentru neonorarea obligațiilor fiscale, misiunea autorități fiscale este, în primul

Reieșind din completările recente ale cadrului normativ în vigoare, deducem unele aspecte ce țin de prezentarea, dar și de corectarea Informației IRM19.

În pofida faptului că sistemul prin care contribuabilii au obținut posibilitatea accesului individual la serviciile fiscale electronice și repartizarea acestuia către persoanele responsabile din cadrul entității conform proceselor de business interne, a fost lansat în anul 2020, unii contribuabili solicită suportul până în prezent. În continuare, pe etape, vom explica procedura și cadrul normativ privind obținerea, gestionarea și setarea accesului în cadrul SIA „Cabinetul personal al contribuabilului” (în continuare - CPC).   1. Obținerea accesului la toate serviciile fiscale electronice de către administratorul entității

Studiu ce caz: Compania de construcții B a încheiat un contract de arvună cu un potențial cumpărător D (persoană juridică) un bun imobil cu destinație comercială. D a transferat o parte din suma negociată în calitate de arvună, cu condiția că peste 2 luni va fi încheiat un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil respectiv, suma arvunei transferate fiind considerată parte a plății pentru respectivul bun imobil

Compania X - rezident al RM a prestat servicii companiei Y – nerezidente a RM, pentru care se aplică scutirea de TVA cu drept de deducere. Deoarece Compania Y nu își poate onora obligațiile față de compania X, datoria urmează să fie preluată de o altă companie rezidentă a RM – Z, în baza unui contract de cesiune a creanțelor. Apar careva obligații privind TVA în cazul preluării datoriei de către compania Z în cadrul realizării contractului de cesiune a creanțelor, dacă serviciile prestate de către compania X nerezidentului Y sunt scutite de TVA cu drept de deducere? La încasarea sumei (datoriei) pentru compania X de la compania Z, apar careva obligații privind TVA?

Compania a redus activitatea și a fost luată decizia de a transmite drepturile pentru executarea contractelor de prestări servicii, aflate în derulare, către altă companie, cu acordul beneficiarului. Ca rezultat, a fost încheiat un contract de transmitere a drepturilor și obligațiilor, ce decurg din 3 contracte de prestări servicii, precum și de transmitere a drepturilor de transfer a angajaților, care lucrau la executarea acestor contracte de prestări servicii.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în parteneriat cu Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA), a desfășurat astăzi, 20 decembrie 2022, evenimentul sub genericul “e-Declarația Vamală – un pas major spre digitalizarea procedurilor vamale”.

Din 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare regulile privind prețurile de transfer, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte legislative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023 și 2024). Totodată, la data de 9 februarie 2024 au fost publicate regulile de implementare a prețurilor

Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.

Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.