Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 161/1985 privind serviciile de sănătate ocupațională se implementează în Republica Moldova din luna mai 2022 și prevede crearea și promovarea unei culturi naționale de prevenire în domeniul siguranței și sănătății ocupaționale. În acest sens, autoritățile sunt în proces de elaborare a conceptului serviciului de sănătate ocupațională – un instrument de supraveghere şi asigurare a sănătăţii salariaţilor la locul de muncă.

Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) informează, că în conformitate cu prevederile Legii nr. 175 din 11 noiembrie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care va intra în vigoare la data de 10 ianuarie 2022, se exclude obligația operatorilor de date cu caracter personal de a notifica CNPDCP.

Conform art.2 din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr.77/2016), rezident al parcului IT este persoană juridică sau fizică, înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător,

Începând cu perioada de gestiune 2020, entitățile-mamă ale grupurilor mari de entități, precum și ale celor mici și mijlocii în cazul în care una dintre entitățile afiliate este entitate de interes public, în conformitate cu prevederile stipulate în art. 27 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) și pct. 12 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare consolidate” (Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 93/2019 cu modificările ulterioare) sunt obligate să întocmească și să prezinte bilanțul consolidat, situația consolidată de profit și pierdere și nota explicativă la situațiile financiare consolidate.

Astăzi, în Monitorul Oficial (nr.379-382) a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr.90 din 4 octombrie 2023, prin care au fost introdus unele modificări în formularul-tip Darea de seamă privind activitatea desfășurată de nerezidenți în Republica Moldova şi veniturile obținute de către aceștia (Forma NER-17) și a Modului de completare a acesteia.

Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale (Legea nr. 25/2016) reglementează modul de introducere, aplicare şi ridicare de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaţionale care sunt stabilite

Începând cu ziua astăzi, 17 mai, în cadrul posturilor vamale 2200 Râbnița (PVI), 2220 Rezina pod (PVIC) și 2240 Criuleni 14,18 (PVIC), de luni până vineri, în intervalul orelor 08.00-18.00, vor activa grupurile de control comun, formate din angajații Serviciului Vamal, Inspectoratului General al Poliției, Agenției Naționale Transport Auto, Inspectoratului pentru Protecția Mediului și Serviciului Fiscal de Stat, comunică Serviciul Vamal.   Acestea au ca scop verificarea mărfurilor clasificate la pozițiile tarifare 7201, 7202, 7204* la livrarea acestora către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova și asigurarea unui mecanism de interoperabilitate între autoritățile de supraveghere și control conform competențelor.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

Ce reprezintă beneficiarul efectiv, care sunt obligațiile aferente și consecințele nerespectării acestora, sunt aspectele pe care le vom aborda în prezentul articol.

În scopul eficientizării activității organului decizional al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), se propune diminuarea componenței numerice a Consiliului de administrație de la 5 la 3 membri. În acest sens un grup de deputați a înaintat inițiativa legislativă ce prevede un șir de modificări la Legea nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare care, în opinia autorilor, vor asigura implementarea unui model simplificat de conducere la CNPF.   Mai mult, în nota informativă la proiect este menționat că această reducere

În rezultatul controalelor ulterioare finalizate în perioada 16 – 27 mai 2022 de către Serviciul Vamal, a fost constatată apariția obligației vamale suplimentare în cuantum de peste 6,74 mil. lei, comunică autoritatea. Devierile țin de următoarele tipuri de încălcări ale legislației vamale: prin intermediul asistenței administrative internaționale în domeniul vamal a fost stabilit că, la momentul vămuirii, a fost acordată neîntemeiat scutirea de taxă vamală în baza originii preferențiale a mărfurilor; atribuirea eronată a codului tarifar al mărfurilor importate (agregate pentru pompare/irigare), fapt ce a condus la beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar favorabil (scutirea de TVA (20%) și taxa vamală (10%));  atribuirea eronată a cotei accizei pentru mărfurile accizate importate;

Prin prezentul articol, vom analiza normele privind prețurile de transfer, conform legislației naționale, ținând cont de prevederile Legii nr. 256/2022, prin care acestea au fost introduse, precum și de modificările operate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

Republica Moldova pentru prestarea unor servicii. Are dreptul sucursala să recunoască la deducere amortizarea utilajului utilizat nemijlocit pentru prestarea serviciilor pe teritoriul RM? Potrivit art.5 pct.15) din Codul fiscal (CF), reprezentanţă permanentă reprezintă loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile legii poate efectua executarea silită. Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate economică şi nici de întreprinzător.

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora va fi actualizată.

Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 17 „Contracte de asigurare” urmează a fi aplicat în Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2024, însă deja de câțiva ani este un subiect de discuție în mediul de afaceri, în cadrul Ministerului Finanțelor, în calitate de organ de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul corporativ, dar și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare, ca organ de supraveghere a domeniului asigurărilor.

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

Deficienţele cadrului de reglementare a domeniului funcționării în condiții de siguranță a obiectelor de producție și a instalațiilor tehnice potențial periculoase vor fi eliminate odată cu punerea în aplicare a prevederilor proiectului de lege, aprobat de Parlament în prima lectură. Acesta stabilește criteriile obiectelor ce cad sub incidența legii, dar și a celor ce nu vor fi reglementate de noile prevederi, definește noțiunile și cadrul normative de activitate a respectivelor întreprinderi.   Potrivit autorilor documentului, problemele ce țin de asigurarea securităţii la utilizarea obiectelor industrial periculoase sunt cauzate de lipsa unor racordări la standardele și tendințele internaţionale, iar prevederile proiectului