Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Din veniturile sub formă de dobânzi și/sau creștere de capital de la valorile mobiliare de stat obținute de către persoanele fizice plătitorul de venituri va reține un impozit în mărime de 12%.

Până la data de 30 iunie 2021 întreprinderile de stat, întreprinderile municipale și societățile pe acțiuni cu cotă de participare a statului sunt obligate să calculeze și să achite defalcările și dividendele pentru anul 2020 în bugetul de stat. Amintim, pentru această categorie de contribuabili este obligatorie și prezentarea (în funcție de forma de organizare juridică) a dărilor de seamă aferente: forma DISM16 – de către întreprinderile de stat și municipale sau forma DPP16  – de către Societățile pe Acțiuni.   Potrivit Raportului privind administrarea și deetatizara proprietății publice de stat în anul 2019 (publicat de Agenția Proprietății Publice), suma defalcărilor de la profitul net al întreprinderilor de stat în buget a constituit circa 63,304 mil. lei,

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii despre faptul că au fost efectuate modificări în modul de achitare și evidență a plăților la Bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2025, conform Ordinul MF nr. 156/2024 și Ordinul MF nr. 6/2025.

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

În nouă luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit circa 49,4 miliarde de lei, informează Ministerul Finanțelor. Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 21,6 miliarde de lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal – 27,8 miliarde de lei.

În conformitate cu prevederilor noului Cod vamal, operatorii economici urmează să fie autorizați în vederea utilizării garanției globale. În acest sens, Serviciul Vamal autorizează utilizarea garanției globale, pentru acoperirea cuantumului drepturilor de import corespunzător datoriei vamale

În conformitate cu prevederile art.5) pct.5) lit.a) din Codul fiscal, rezident presupune orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: i) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:

În primele șapte luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 37,7 mld. lei. Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 16,5 mld. lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal 21,1 mld. lei, anunță Ministerul Finanțelor.

Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2025 au drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova la practicile Uniunii Europene.

În cadrul ședinței plenare din 20 iulie anul curent Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul legii taxei de stat, elaborat în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul taxelor de stat, la necesitatea asigurării unui echilibru bugetar de asigurare a unui serviciu public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu.

Consiliul municipal Chișinău a aprobat în două lecturi bugetul municipal pentru anul 2021. Acesta prevede venituri în sumă de 4,74 mld. lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat 2,64 mld. lei, și cheltuieli în sumă de 6,28 mld. lei. Totodată, cuantumul fondului de rezervă al municipiului Chişinău se stabileşte în sumă de 10 000,0 mii de lei. Potrivit documentului, cele mai multe venituri se estimează din impozitele şi taxele de stat – 1 257 650,0 mii lei (26,9%). Totodată, veniturile generale ale bugetului municipal vor fi constituite din:• venituri proprii – 671 209,7 mii lei (14,4%);•

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Prin politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025 au fost operate modificări la Codul fiscal aferente noțiunii „locuință de bază” pentru aplicarea corectă a art. 20 lit. y)3, care stabilește că veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai RM şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Pe lângă păturilor vulnerabile, cu locuințe sociale vor putea fi asigurate și familiile în care cel puțin unul dintre membri este angajat al unei instituții bugetare sau activează în sfera serviciilor publice. Totodată, conceptul de „minim de existență” va fi înlocuit cu cel de „salariu minim pe țară”, drept unul dintre criteriile de eligibilitate.

În anul 1994 Parlamentul a adoptat Legea privind taxele locale, care prevedea posibilitatea de a încasa la bugetele satelor și orașelor un șir de taxe locale, printre care și taxa de la posesorii de câini. Ulterior, taxa în cauză a fost stipulată în Codul fiscal, odată cu aprobarea titlului VII al acestuia în anul 2005.

În ultima zi lucrătoare a anului nu se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi bugetare, ci doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar, stabilește art.70 alin.(1) al Legii nr.181/2014 finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.

Persoana fizică rezidentă (cetățean al RM) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obține venituri din investiţii şi financiar din surse aflate în afara RM, are dreptul pentru scutiri/deduceri prevăzute în art. 33-35 din Codul Fiscal?

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2023 se estimează în sumă de 64,89 ml. lei, cu o majorare de peste 5,53 mld. lei sau 9,3% față de indicatorii precizați pentru anul curent. Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul legii bugetului de stat.