Continuăm prezentarea informaţiei detaliate ce ţine de impozitul pe venitul persoanelor fizice ce nu practică activitate de întreprinzător. Reamintim că prezentarea Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET15), dar şi achitarea impozitului, urmează a fi efectuată până la data limită – 30 aprilie, care în anul curent este extinsă până la 2 mai, reieşind din faptul că zilele de 30 aprilie şi 1 mai sunt zile de odihnă. În prima publicaţie am vorbit despre obiectul şi subiectul impunerii. Astăzi reamintim cotele impozitului la diferite tipuri de venituri, care pot fi obţinute de persoanele fizice pe parcursul anului şi mărimea scutirii personale, acordate de legislaţia în vigoare.

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2019 entitatea D SRL i-a achitat entităţii nerezidente Z (rezident al Germaniei) plata pentru servicii de deservire a utilajului și a reținut impozit pe venit la sursa de plată din fecare plată în baza prevederilor art. 91 din CF. În luna curentă nerezidentul i-a prezentat entității D SRL certifcatul de rezidenţă fscală pentru a benefcia de prevederile Acordului între state pentru evitarea dublei impuneri. Urmează de stabilit dacă trebuie să fe efectuate niște rețineri la sursă entitatea D SRL, dacă e necesară reflectarea plăților în continuare în dările de seamă IPC18 și cum poate fi restituit nerezidentului impozitul achitat de la începutul anului?

Art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), definește noțiunile de obligație fiscală și obligații de plată curente. Astfel, prin noțiunea de obligație fiscală se înțelege obligația de a plăti impozite, taxe şi de a efectua alte plăţi la bugetul public national, în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţia fiscală, iar prin obligaţiile de plată curente, se înțeleg impozitele, taxele şi alte obligaţii de plată, credite şi dobânzi aferente, majorări de întârziere (penalităţi), calculate din momentul intentării procesului de insolvabilitate.

În Monitorul Oficial nr. 229-233 din 11.09.2020 a fost publicat Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 638 din 26.08.2020. Noul Regulament vine să asigure concordanța dintre prevederile actelor normative secundare cu noile dispoziții ale Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), care a fost modificată prin Legea nr. 169 din 26.07.2018.   Astfel, noul Regulament stabilește mecanismul de inițiere și desfășurare a procedurii de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări. În sensul Regulamentului, achiziție publică de lucrări reprezintă fie achiziția lucrărilor, fie atât achiziția lucrărilor, cât și proiectarea lucrărilor de construcții de orice

La adunarea generală a asociaților societății cu răspundere limitată s-a decis majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat obţinut în perioada fiscală 2018. Care vor fi consecințele fiscale în cazul descris?   Potrivit art. 33 alin. (2) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, capitalul social se va majora prin:   a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau din mijloacele capitalului de rezervă şi/sau alte surse;   b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi.  

Anexa 1 la Acordul de comerț liber dintre Republica Turcia și Republica Moldova privind definiția noțiunii de ”produse originare” și metodele de cooperare administrativă va fi substituită. O decizie în acest sens a Comitetului mixt, constituit în baza Acordului indicat, a fost semnată la Ankara la 14 decembrie 2016, iar proiectul de lege privind ratificarea Deciziei nominalizate, aprobată de Guvernul de la Chișinău a fost publicată în MO din 25 august.

Rezultate implementării soluțiilor din Planul de acţiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021, prezentarea acţiunilor întreprinse de către Ministerul Economiei pentru implementarea ghişeului unic de eliberare a actelor permisive şi optimizarea serviciilor, la compartimentul cost-calitate, ce derivă din crearea Agenției Serviciilor Publice (ASP) au fost puse în discuţii în cadrul şedinţei grupului de lucru a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Evenimentul a avut loc pe data de 13 iulie curent.

În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

Şedința de bilanț pentru primele șase luni de activitate, cu participarea tuturor responsabililor din cadrul Aparatului Central, birourilor și posturilor vamale, a avut loc la Serviciul Vamal. Raportorii au prezentat rezultatele înregistrate în perioada de referință, au expus eventualele vulnerabilități care ar putea afecta procesul de colectare integrală a drepturilor de import, urmând ca, ulterior, datele prezentate să fie verificate și contrapuse în cazul fiecărui post vamal în parte.

În cadrul vizitelor fiscale și a activității de control efectuate la contribuabili de către angajații Serviciului Fiscal de Stat uneori se constată că, la stingerea obligațiilor fiscale, entitățile nu țin cont de cronologia stingerii obligațiilor fiscale. Faptul ne impune să venim cu explicații suplimentare ale acestui aspect. Astfel, cronologia stingerii obligațiilor fiscale este reglementată de art. 179 din Codul fiscal (CF), alin.(1) al căruia prevede că stingerea obligațiilor fiscale are loc după criteriul cronologic de naștere a fiecărui tip de obligație fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.

Pentru implementarea cu succes a standardelor în cadrul DCFTA trebuie implementate un şir de reforme care să fie avantajoase atît pentru mediul de afaceri, cît şi pentru autorităţile publice, consideră directorul Asociaţiei Businessului European, Mariana Rufa.

În conformitate cu art.100 alin.(1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu legislația vamală, precum și impozitele și taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri.

La momentul importului bunurilor Serviciul Vamal a calculat adăugător suma TVA. Ca urmare a Deciziei Curții de Apel, în care agentul economic a avut câștig de cauza, Biroul Vamal a fost obligat să restituie suma încasată anterior ca obligații vamale la import conform declarației vamale.

Transferul în timp real al datelor fiscale de la echipamentele de casă și control (ECC) către serverul Serviciului Fiscal de Stat, analiza datelor financiare, automatizarea proceselor de evidență, administrare și monitorizare a vânzărilor, precum și verificare on-line de către consumatorii finali a veridicității și integrității bonurilor fiscale primite vor fi posibile prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV). Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea conceptului tehnic al SIA MEV este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul descrie scopul, obiectivele, funcțiile și arhitectura sistemului, stabilește posesorul, deținătorul, furnizorii de date și utilizatorii acestuia.

Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților, dacă agentul economic până în luna mai a aplicat regimul general de impozitare, iar începând cu luna iulie acesta s-a înregistrat ca rezident al parcurilor pentru tehnologia informaţiei? Urmează oare aceste plăți să fie constatate ca facilități acordate angajaților?

Agentul economic face import de marfă, în scopul implementării corecte și în vederea calculării și achitării corecte a plăților pentru poluarea mediului. Contribuabilul urmează să calculeze și să achite impozitul ecologic de 2% din valoarea vamală cu TVA sau fără TVA?

În primele trei luni ale anului curent, suma impozitului pe venit restituită persoanelor fizice a constituit 2,7 mil. lei, potrivit datelor statistice privind sumele acceptate spre restituire a impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) pentru trimestrul I al anului 2019. Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2018, suma s-a majorat cu 0,07 mil. lei (2,63 mil. lei). În același timp, suma restituită în primul trimestru din anul curent este mai mică de circa 2 ori față de cea restituită în trimestrul I din 2017 (4,08 mil. lei).

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) menționează că prețurile globale la alimente au crescut pentru a treia lună consecutiv, în iulie creștereа fiind determinată de cotațiile mai mari la cereale, zahăr și produsele lactate.

În Monitorul Oficial din 26 iunie 2017 este publicat avizul Guvernului privind amendamentele înaintate la Legea nr. 37 din 24 martie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540-XII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului. Guvernul nu susține amendamente propuse, iar în avizul său menționează că Legea nr.37 din 24 martie 2017 prevede concretizarea normelor ce țin de aplicarea noului mecanism de calculare, achitare și control al taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului.

Producătorii agricoli vor primi subvenții mai mari din partea statului. Sprijinul financiar acordat unui agricultor a fost majorat de la 3 mil. lei până la 5 mil. lei pe an, iar pentru grupurile de producători — până la 7,5 mil. de lei. Noile prevederi referitoare la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural au fost aprobate de Guvern.