Societatea pe acţiuni (în continuare – SA) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997), capitalul social al societății se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor, iar art. 38 alin. (2) din lege stabilește mărimea minimă a acestuia care nu poate fi mai mică de 600 000 de lei.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 426 din 15 mai 2018 cu privire la unele aspecte ce ţin de evidenţa stagiului de muncă şi la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007, Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) se obliga să scaneze informaţia din carnetele de muncă, iar angajatorii au fost obligaţi să prezinte carnetele de muncă ale angajaţilor pentru a fi scanate. Procesul urma să fie definitivat la data de 15 decembrie 2018. În condiţiile în care subiectul respectiv a fost mediatizat prin mai multe surse mass-media, inclusiv Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md”, la expirarea termenilor de scanare au început să parvină un şir de adresări de la persoanele fizice care nu sunt încadrate în câmpul muncii şi până la etapa actuală nu au prezentat carnetele pentru scanare.

Pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost creat, în baza Hotărârii Guvernului nr. 416 din 21 august 2019 pentru modificarea HG nr.631/2011 cu privire la Consiliul Economic, un nou Grup de lucru. Acesta exercită și funcția de Consiliu consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) și va oferi suport și consultanță sectorului IMM. În cadrul ședințelor Grupului de lucru vor fi abordate cele mai stringente probleme cu care se confruntă sectorul și vor fi propuse soluții pentru depășirea acestora. Grupul de lucru are caracter permanent și va fi condus de ministrul Economiei și Infrastructurii.

Agentul economic, genul de activitate al căruia este comercializarea materialelor de construcții, pe parcursul unei perioade fiscale a efectuat plăți sub formă de premii pentru angajații care au obținut cele mai bune rezultate la vinderea produselor, precum și ajutor material angajaților care au doi sau mai mulți copii. În scopuri fiscale cheltuielile menționate se vor permite la deducere sau nu? Se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, se spune în art. 24 alin. (1) din CF.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat și a înaintat pentru consultări proiectul legii pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr.173/2019 (Legea nr.173/2019). Acesta a fost elaborat cu scopul precizării veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru neadmiterea perturbării procesului de asigurare cu plăți sociale a beneficiarilor, în condițiile stării de urgenţă instituite pe teritoriul RM pe perioada 17 martie — 15 mai 2020 prin Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020. Astfel, indicatorii BASS sunt armonizați cu indicatorii incluşi în proiectul legii pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2020 cu scopul implementării unor măsuri adoptate în regim de urgenţă și care urmează a fi aplicate imediat și au drept scop diminuarea impactului negativ al pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiei naţionale şi stabilităţii bugetare.

Identificarea  măsurilor suplimentare de subvenționare a locurilor de muncă și încadrare a factorului uman în câmpul muncii în Republica Moldova, precum și susținerea agenților economici, organizațiilor necomerciale în eforturile depuse pentru crearea locurilor de muncă reprezintă necesități caracteristice pieței muncii din țara noastră. Provocările existente pe piața muncii, și anume migrația, îmbătrânirea populației, situația epidemiologică sunt elemente specifice pentru situația actuală, a căror amploare necesită a fi diminuată în limita posibilităților și resurselor financiare disponibile.  

La data de 25 ianuarie în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă au fost înregistrate 5165 locuri de muncă vacante, în ușoară creștere comparativ cu numărul înregistrat acum două săptămâni, când erau solicitați 4867 angajați. Cele mai multe locuri vacante sunt declarate în capitală – 1676. În Bălți, agenții economici oferă 900 locuri de muncă, iar în UTAG –114. Cel mai mic număr de locuri vacante este înregistrat în Edineț și Drochia – câte 11.   Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1391 locuri de muncă vacante, constituind circa 27% din numărul total de locuri vacante.

Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a majorat la sfârșitul lunii iunie curent cu 478 unități față de luna mai și a constituit 8297 locuri de muncă vacante, comunică ANOFM. Cele mai multe locuri disponibile sunt în Chișinău – 3255 și în Bălți – 997, iar cele mai puține sunt înregistrate în Leova –26. În UTAG angajatorii declară vacante 97 de locuri de muncă.   Din numărul total de locuri vacante înregistrate, 2030 posturi sau 24% sunt destinate pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate, iar altele 6267 locuri (76%) sunt oferite persoanelor cu nivel de instruire secundar profesional și pentru muncitorii necalificați.

 În legătură cu starea de urgență în sănătatea publică, unii angajați ai întreprinderii X activează după un program special care prevede exercitarea atribuțiilor de serviciu trei zile din săptămână de la distanță, adică de la domiciliul acestora sau alt loc care permite exercitarea atribuțiilor de serviciu, și două zile din săptămână de la oficiul întreprinderii. În acest context, are sau nu întreprinderea obligația de a declara ca subdiviziune la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) domiciliile angajaților sau alte locuri de unde angajații își exercită atribuțiile de serviciu?

Persoana angajată în câmpul muncii, la moment, se află în concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani. Respectiv, aceasta are statut de persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale și în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Concomitent, ea dorește să activeze, în perioada concediului de îngrijire a copilului, în bază patentei de întreprinzător. Este obligată această persoana să achite, la procurarea patentei, sumele fixe ale contribuțiilor de asigurări sociale de stat și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală?

Potrivit art.83 alin. (2) lit. a) și a2) din Codul fiscal, au obligația de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului și persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală și au obținut venituri impozabile anuale mai mari de 360000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de declarare, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din Codul fiscal.

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la 9 decembrie 2019 erau înregistrate 12099 locuri de muncă vacante, mai puține decât au fost la sfârșitul lunii precedente, când erau declarate libere 12406 locuri de muncă. Cele mai multe dintre acestea sunt înregistrate în mun. Chișinău – 4948 și Bălți – 1842, iar cele mai puține – în Soroca (35). Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2205 locuri de muncă vacante, constituind circa 18% din numărul total.

În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 5 din 18.01.2021 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

Persoanele fizice care desfășoară activitate necalificată cu caracter ocazional (zilierii) sunt obligați să încheie cu Casa Națională de Asigurări Sociale un contract individual de asigurări sociale de stat chiar și cu o durată de o zi în cadrul unei luni, amintește CNAS. Excepție constituie pensionarii, persoanele cu dizabilități, precum și persoanele care se încadrează în categoriile de plătitori prevăzute la pct. 1.1-1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.    Contractul individual de asigurări sociale se încheie de către zilieri la subdiviziunea teritorială a CNAS, unde agentul economic este înregistrat ca plătitor de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Începând cu 1 mai 2021, produsele alcoolice și cele din tutun introduse pe teritoriul Republicii Moldova și destinate a fi consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, sunt pasibile marcării obligatorii cu timbru de consum.   Modul de procurare, utilizare și aplicare a timbrelor de consum este similar timbrelor de acciz și poate fi consultat aici. În acest sens, legislația în vigoare stabilește obligația marcării în timpul fabricării a producției alcoolice și din tutun – până la perfectarea importului acesteia pe teritoriul Republicii Moldova.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.