Misiunile diplomatice au obligația de a reține impozitului pe venit la sursa de plată din plățile, efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, altele decât salariul și cu excepția plăților de la transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct) a proprietății imobiliare? În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente — cetăţeni străini şi

Serviciul Fiscal de Stat informează că, la data de 25 ianuarie 2020, expiră termenul de prezentare a notelor de informare pentru contribuabilii care desfășoară activitate economică. Deoarece data de 25 în acest an este zi liberă (sâmbătă), termenul limită a fost extins până la data de 27 ianuarie. Aceste prevederi recurg din art. 129 alin.(8) din Codul fiscal. Agenții economici urmează să depună în termenul stabilit următoarele note de informare: – Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS18)

Conform art.368 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii cu impozitul unic sunt orice persoane juridice şi fizice înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care întrunesc cumulativ condiţiile specificate în legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei. Calculul şi raportarea impozitului unic se efectuează de către rezidenţii parcurilor IT lunar, prin prezentarea unei dări de seamă către Serviciul Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. Formularul şi modul de completare a acestei dări de seamă se aprobă de către Ministerul Finanţelor. În afară de darea de seamă menţionată, rezidenţii parcurilor IT vor prezenta și alte informaţii aferente impozitului unic (art.374 al.(1) din CF).

Prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative sunt introduse măsuri ce vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020 și vizează comasarea contribuțiilor obligatorii de asigurare sociale (CAS) datorate de angajator și de angajat la nivel de angajator, iar obligațiile aferente primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) vor fi excluse de la angajator, aceste plăți devenind obligație a angajatului.   Astfel, în vederea eficientizării administrării fiscale, modificările au drept scop unificarea a patru obligații în două.  Respectiv, repartizarea acestora impune operarea modificărilor în formularele de raportare a obligațiilor.

Pe parcursul anului curent se planifică efectuarea de către entitățile raportoare a auditului intern în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. De asemenea, se prevede îmbunătățirea analizei tranzacțiilor realizate în numerar, în scopul identificării tipologiilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Măsurile date sunt incluse în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020-2024.

Curtea de Conturi se va putea adresa Parlamentului în cazul în care resursele financiare oferite sunt insuficiente pentru îndeplinirea mandatului. În Monitorul Oficial de astăzi, 18 octombrie 2019, a fost publicată Legea nr. 135 din 20 septembrie 2019 pentru modificarea art. 4 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. Astfel, art.4, ce reglementează bugetul Curții de Conturi, va prevedea că autoritatea are buget propriu, care se administrează independent în conformitate cu prevederile legale. Astfel, va fi asigurată o autonomie financiară lărgită a instituției supreme de audit public extern, după cum prevăd și practicile europene.

Potrivit art. 93 alin. 6 din Codul civil, lichidatorul, după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul definitiv de lichidare şi, odată cu proiectul planului de repartizare a activelor, îl prezintă spre aprobare organului sau instanţei de judecată care l-a desemnat.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

Cum se reţine în prealabil impozitul pe venit de la persoana fizică care a înstrăinat un utilaj – din suma contractului sau doar din creşterea de capital și cum se prezintă această informație organului fiscal? Potrivit alin.(2) și alin.(3) din art. 90 din Codul Fiscal (CF), persoanele specificate la alin. (1) reţin în prealabil, ca parte a impozitului pe venit, 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din CF, la lit. e) fiind prevăzut că, în componența venitului impozabil se include creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din CF.

Denaturări semnificative în Raportul de venituri și cheltuieli în sumă de 175,2 mii lei — la venituri și de 4087,9 mii lei la partea de cheltuieli, precum și în sumă de 12 984,9 mii lei în Bilanțul contabil a constatat echipa Curții de Conturi, care a efectuat un audit asupra Raportului situațiilor financiare ale Azilului republican pentru invalizi și pensionari din municipiul Chișinău. Hotărârea Curții cu recomandările și concluziile de rigoare a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Echipa de audit notează că, pe parcursul desfășurării auditului, conducerea entității a refuzat conlucrarea și comunicarea cu auditorii, ceea ce a condiționat limitarea acestora în obținerea probelor suficiente pentru exprimarea opiniei de audit aferente situațiilor financiare.

Denaturări semnificative în Raportul de venituri și cheltuieli în sumă de 175,2 mii lei — la venituri și de 4087,9 mii lei la partea de cheltuieli, precum și în sumă de 12 984,9 mii lei în Bilanțul contabil a constatat echipa Curții de Conturi, care a efectuat un audit asupra Raportului situațiilor financiare ale Azilului republican pentru invalizi și pensionari din municipiul Chișinău. Hotărârea Curții cu recomandările și concluziile de rigoare a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Echipa de audit notează că, pe parcursul desfășurării auditului, conducerea entității a refuzat conlucrarea și comunicarea cu auditorii,

Pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate pot fi concediaţi salariaţii care s-au aflat în starea respectivă la locul de muncă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la răspunderea juridică a salariatului pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică. Starea de ebrietate poate fi confirmată numai prin certificatul eliberat de instituţia medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai angajatorului şi ai salariatului, alte probe fiind inadmisibile.

Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu

Raportul Curții de Conturi în urma realizării unei misiuni de audit la Internatul psihoneurologic din Bălți va fi expediat Guvernului, Parlamentului Republicii Moldova și Procuraturii Generale.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal, obiecte impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice; c) importul serviciilor în Republica Moldova;

Pe parcursul lunii decembrie, entitatea a compensat pagubele materiale aferente unei clădiri (apartament) în sumă de 100 000 lei și, totodată, a procurat un automobil în valoare de 200 000 lei de la o persoană fizică. Ce obligații fiscale apar în cazul dat pentru întreprindere? Urmează a fi reflectate aceste plăți în darea de seamă lunară (IPC18) și anuală (IALS18), luând în considerație faptul că într-un caz plățile menționate sunt scutite de impozitare, iar în celălalt nu apare obligația reținerii unui impozit la sursa de plată?

Sistemul actual de evidență și raportare a bunurilor imobile este defectuos și nu asigură prezentarea unor informații veridice privind patrimoniul public existent. Aceasta este una din concluziile echipei de audit a Curţii de Conturi, care a analizat conformitatea evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Hotărârea autorităţii a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent. Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea și transparența fiscală,

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.