În Monitorul Oficial din 22 decembrie curent a fost publicată Legea nr. 273 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. Legiuitorul a intervenit în Legea cu privire la asigurări, Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, Legea privind securitatea industrială a obiectelor industrial periculoase și Codul Contravențional. Astfel, Legea cu privire la asigurări este completată cu un articol ce va reglementa reperfectarea licenței, care va fi obligatorie în cazul modificării denumirii asigurătorului, schimbării sediului, completării activităţii de asigurare cu noi tipuri de asigurare ori excluderea acestora din activitatea de asigurare.

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

La 9 decembrie 2018 vor intra în vigoare noi prevederi ale Codului contravențional. Acestea au fost operate prin Legea nr. 159 din 12 octombrie 2018 privind modificarea unor acte legislative (publicată în MO al RM 416-422/649 din 9 noiembrie 2018). Amintim că din 7 octombrie 2017 au fost puse în aplicare prevederile Legii nr.27 privind clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine, care stabilește bazele juridice și economice ale Sistemului național de clasificare a carcaselor, precum și relațiile dintre instituțiile statului și agenții economici implicați în activitățile de creștere a animalelor și de sacrificare a acestora. Astfel, entităților le-a fost pus la dispoziție mai mult de un an calendaristic pentru a se conforma cerințelor impuse.

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:

Deși a fost instituit cadrul normativ și instituțional pentru dezvoltarea și evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat, acesta nu este pe deplin aplicat și funcțional, necesitând a fi ajustat la realitățile tehnologice și instituționale actuale, menționează Curtea de Conturi în Raportul de audit al performanței privind evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat. Documentul a fost publicat vineri, 23 noiembrie curent în Monitorul Oficial. Conform documentului, se atestă lipsa unei evidențe centralizate a resurselor şi sistemelor informaționale de stat. Astfel, unele instituții își creează independent sisteme informaționale (SI) nerespectând cadrul regulator în domeniu, inclusiv fără elaborarea și coordonarea conceptelor tehnice în modul stabilit.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Codul fiscal

Dacă până la acordarea liberului de vamă există îndoieli justificate cu privire la autenticitatea dovezii de origine a mărfurilor sau cu privire la originea lor, organul vamal suspendă acordarea tratamentului tarifar preferențial și efectuează un control suplimentar prin inițierea unei cereri de asistență administrativă internațională. Punerea mărfurilor în liberă circulație se efectuează doar după constituirea unei garanții suficiente, potrivit procedurii stabilite de către Serviciul Vamal. În Monitorul Oficial din 12 decembrie 2018 a fost publicată legea ce conține modificări la un șir de acte legislative, inclusiv în Codul Vamal.

Proiectul modificărilor și completărilor Codului fiscal, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor, prevede reglementări suplimentare ce țin de atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul administrării fiscale. Astfel, din art.133 alin.(2) se propune excluderea cuvântului “contravenţionale” pct.141, care prevede atribuția SFS de efectuare a controlului asupra calculării corecte şi a virării în termen a contribuţiilor la BASS şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, dar şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale pentru încălcarea acestora. Autorii reiese din faptul că pentru încălcările comise în domeniul respectiv sancțiuni sunt prevăzute și în alte acte legislative, nu doar în legislația contravențională.

Prin Legea nr. 16 din 15 februarie 2019 privind modificarea unor acte legislative a fost completat Codul contravențional al RM (CC) cu art. 311 și Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, prin includerea prevederilor ce reglementează constatarea amiabilă a accidentului rutier, care au intrat în vigoare la data de 8 martie 2019. Respectiv, art. 2 din Legea nr. 414 prevede că constatare amiabilă a accidentului de autovehicul este o procedură simplificată şi benevolă de documentare a accidentului de autovehicul soldat doar cu daune materiale nesemnificative, prin completarea şi semnarea de către conducătorii de autovehicule implicaţi în accident a formularului “Constatare amiabilă de accident”, stabilit de autoritatea de supraveghere.

Executivul a aprobat un șir de modificări la Regulamentul cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice. Hotărârea Guvernului nr. 645 din 10 iulie 2018 a fost publicată în MO din 13 iulie curent. Rectificările susținute de membrii cabinetului de miniștri prevăd că Serviciul Vamal va autoriza introducerea pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile art.5 alin.(1) lit. c) din Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice,

În conformitate cu prevederile art. 96 lit. b) liniuța a cincea din Codul fiscal

În cazul în care înmânarea actului Serviciului Fiscal de Stat către persoanele fizice și juridice nu a fost posibilă, actul se va comunica prin publicitate şi nu prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova conform prevederilor actuale. Modificarea în art 1291 din Codul Fiscal a fost operată prin pachetul de legi vizează reformă în domeniul fiscal, votat în lectură finală de Parlament.

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Declararea de către angajatori a informaţiei privind raporturile de muncă ale angajaţilor este necesară în scopul stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale în sistemul public de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), precum şi pentru acordarea statutului de persoană asigurată în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, ceia ce presupune activarea sau dezactivarea poliţei medicale. La momentul actual, persoanele, care se află într-un risc asigurat ce oferă dreptul la acordarea unei indemnizaţii, se declară în Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale Forma DSA 19 (în continuare — Forma DSA 19).

Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

Angajatul întreprinderii „X” a depus cerere de eliberare din serviciu la data de 28 decembrie 2018. În luna februarie 2019, persoanei i-a fost acordat un premiu anual, pentru activitatea realizată pe parcursul anului 2018. Urmează a fi calculate contribuţii din sumele respective şi dacă da, atunci cum va fi declarată persoana în Darea de seamă IPC 18? Poate fi utilizată categoria persoanei asigurate 101 „persoană angajată pe bază de contract individual de muncă ” în cazul în care persoana nu mai este angajatul întreprinderii?

Astăzi, 27 februarie, a fost lansat cel de al doilea Raport Anual al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Documentul prezintă cele mai relevante acţiuni întreprinse pe parcursul anului 2017 de către acest important organ consultativ, rezultatele obţinute de către Grupurile de lucru care activează pe lângă Secretariatul Consiliului Economic, printre care menţionăm modificările operate la Codul muncii, reforma organelor cu funcții de control, reforma actelor permisive și reducerea numărului acestora, crearea ghișeului unic de raportare financiară și statistică pentru agenții economici.

Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.

Unele persoane străine vor prezenta, la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, acte suplimentare. Este vorba despre „Document de călătorie pentru refugiaţi” și „Document de călătorie pentru apatrizi”. Guvernul a aprobat în ședința din 24 septembrie curent o hotărâre ce prevede modificări și completări la Lista documentelor de călătorie acceptate pentru traversarea de către străini a frontierei de stat a RM.

Termenele de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt stabilite în art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998).