Declarațiile vamale se vor perfecta doar cu utilizarea procedurii electronice (informaționale), fără suport de hârtie. Doar în cazuri temeinic justificate se vor perfecta cu utilizarea procedurii electronice și pe suport de hârtie. Această prevedere este inclusă în proiectul ordinului Serviciului Vamal de modificare a Ordinului nr. nr.346-O Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu, aprobat de autoritatea vamală la 24 decembrie 2009, care urmează a fi abrogat după punerea în aplicare a noilor prevederi. Necesitatea rescrierii documentului este condiționată de armonizarea legislației vamale naționale la legislația Uniunii Europene și anume cu Convenția privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri, încheiată la Interlaken la 20 mai 1987.

Organizaţiilor de creditare nebancară li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Această redacție a alin.4 din art.31 din Codul fiscal este propusă de Ministerul Finanțelor printr-un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative expus pentru consultări publice. Autorii intenționează să intervină în legislația ce vizează activitatea organizaţiilor de creditare nebancară din Republica Moldova.

Examinarea și soluționarea plângerilor de către Centrul Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal se va efectua în funcție de gravitatea și complexitatea încălcării și a volumului de informații, însă nu va depăși 12 luni. Totodată, Centrul va informa subiectul cu privire la progresul examinării și soluționării sesizării la cererea acestuia sau la fiecare trei luni. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea și completarea art. 27 al Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin.(2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. Standardul Național de Contabilitate ”Contracte de construcții” a fost completat cu prevederi ce țin de cazurile în care, în rezultatul unui contract de construcție, nu poate fi determinat

Autoritățile intenționează să opereze modificări în modalitatea de compensare a cheltuielilor la efectuarea plăților pentru serviciile comunale pentru unele categorii de cetățeni.   În acest sens, Primăria mun. Chișinău anunță consultarea publică a proiectului  de decizie „Despre operarea de modificări în decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 15/6 din 22.12.2017 cu privire la aprobarea Regulamentului privind compensarea cheltuielilor pentru persoanele defavorizate din mun. Chişinău la efectuarea plăţilor pentru serviciile comunale şi resursele energetice” (Regulament).   

Banca Națională a Moldovei va putea acorda Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar asistență de lichiditate în situații de urgență, în condițiile art. 16 alin.1), 2) și 4) din Legea privind garantarea depozitelor în sistemul bancar1. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în ședința Guvernului din 18 iulie, în cadrul căreia a fost aprobat avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, este vorba despre aducerea în concordanță a legislației cu prevederile Legii cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară, pentru ca BNM să poată acorda asistența necesară băncilor solvente, aceasta fiind și o condiționalitate a Fondului Monetar Internațional pentru reluarea programului de finanțare și debursarea asistenței.

Inspectoratul de Stat al Muncii a publicat graficul controalelor planificate pentru anul 2021.  Astfel,  ISM va verifica respectarea actelor legislative și a altor acte normative în domeniul raporturilor de muncă la 1500 de companii. Potrivit graficului, cele mai multe verificări vor avea loc în trimestrul IV (583), în trimestrul I sunt preconizate 304 controale, în trimestrul II – 308 și în trimestrul III – 305.   În urma acțiunilor de inspecție vor fi întocmite procese–verbale de control, în care vor fi stabilite și consemnate încălcările şi abaterile de la prevederile legislației în vigoare. 

Conform art.102 alin.(7) din Codul fiscal, sumele TVA raportate la costuri sau la cheltuieli pe mărfurile, serviciile procurate se deduc în cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfășurării activității de întreprinzător din scutit de TVA fără drept de deducere în impozabil.

Procesul de informare a contribuabililor este un obiectiv prioritar în activitatea Serviciului Fiscal de Stat. Din acest considerent, SFS desfășoară cu regularitate ateliere de lucru care sunt inițiate și se desfășoară conform graficelor aprobate și publicate trimestrial pe pagina web a SFS. Tematica seminarelor se stabilește în baza subiectelor prioritare pentru perioada respectivă (modificarea/completarea actelor legislative și normative, riscurile identificate la nivel central și la solicitările contribuabililor).

În situații de urgență, Banca Națională a Moldovei va putea oferi asistență de lichiditate doar băncilor solide și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate. Legea nr.114 pentru modificarea unor acte legislative a fost publicată în MO și a intrat în vigoare la 2 septembrie curent. Modificările operate la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituțiilor financiare, Legea cu privire la contractele de garanție financiară etc. au drept scop sporirea transparenței și securității sistemului bancar.

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

Astăzi, 22 decembrie, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative. Prevederile acesteia țin de Politica fiscală și vamală pentru anul viitor și vin cu modificări la peste 40 de acte normative: Codul fiscal; cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; Legile pentru punerea în aplicare a titlurilor Codului fiscal; cu privire la tariful vamal; cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe etc.   Pe parcursul următoarelor zile P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” va reveni cu detalii asupra modificărilor ce vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2021.

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.

Pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost creat, în baza Hotărârii Guvernului nr. 416 din 21 august 2019 pentru modificarea HG nr.631/2011 cu privire la Consiliul Economic, un nou Grup de lucru. Acesta exercită și funcția de Consiliu consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) și va oferi suport și consultanță sectorului IMM. În cadrul ședințelor Grupului de lucru vor fi abordate cele mai stringente probleme cu care se confruntă sectorul și vor fi propuse soluții pentru depășirea acestora. Grupul de lucru are caracter permanent și va fi condus de ministrul Economiei și Infrastructurii.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Domeniile supuse evaluării naționale a riscurilor în partea ce ține de finanțarea terorismului vor fi extinse. Autoritățile intenționează să aplice sancțiuni proporționale și disuasive în cazurile depistării încălcărilor legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Acțiunile sunt incluse în planul de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale pentru domeniul respectiv pentru anii 2020-2024. Proiectul Strategiei și a planului de acțiuni este propus spre consultări publice de către Ministerul Justiției. Planul conține circa 80 de acțiuni ce vor fi implementate în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, precum şi din accesarea asistenţei oferite de organizaţiile internaţionale.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

În conformitate cu prevederile art.94 lit.d) din Codul fiscal (în vigoare din 1 aprilie 2020), subiecții impozabili cu TVA sunt nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul reţelelor electronice de la alţi nerezidenţi, al căror loc de livrare se consideră a fi RM.