În anul 2021 agentul economic „AgrolimS” SRL a primit mijloace financiare în sumă de 150 000 lei din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21.06.2017. Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2021 a sumei menționate? Urmează sau nu a fi ajustată aceasta?

Pe parcursul lunilor martie-aprilie ale fiecărui an este în plină desfășurare procesul de recepționare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (în continuare – CET18). Ținând cont de faptul că, în anul 2020, până la data limită de prezentare benevolă a CET18, de către Serviciul fiscal de Stat au fost recepționate 101587 declarații, se anticipează că și în anul curent numărul de servicii prestate contribuabililor persoane fizice va fi unul semnificativ.   În acest context, reiterăm că una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat este cea de acordare a serviciilor pentru contribuabili (prevăzute la art. 1324 pct. 3) din Codul fiscal), urmând în același timp și moto-ul autorității fiscale: „În serviciul contribuabilului”.

La 1 decembrie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse, per total, 124 755 entități, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe întreprinderi sunt societăți cu răspundere limitată – 88344 și întreprinderi individuale – 28278. Totodată, în Republica Moldova sunt înregistrate 1463 de entități ce activau sub alte forme de asociații, 1453 de cooperative de consum și 1193 de societăți de acțiuni de tip închis.

Promovarea unor modificări a cadrului legal de reglementare și susținere a businessului de familie, reglementarea statului juridic în domeniul meșteșugăritului tradițional, reducerea reglementărilor din partea statului în domeniul agricol, modificări în procedura de achiziții publice, elaborarea unor mecanisme de stimulare a businessului inovativ și facilitarea accesului la finanțe în perioada post Covid sunt primele domeniile în care reprezentanții mediului de business din RM pot solicita suport și consultanță.  Oficiul pentru promovarea intereselor antreprenorilor, un nou instrument care va activa pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI), a fost lansat astăzi, 25 mai. CCI a semnat un Memorandum de colaborare cu compania de consultanță Brodsky Uskov Looper Reed & Partners SRL.

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

Entitatea avicolă evaluează păsările tinere și cele mature precum și produsele obținute din transformările activelor biologice în conformitate cu prevederile pct. 30-35 ale SNC „Particularitățile contabilității în agricultură” (în continuare – SNC PCA) dacă această entitate se conduce de reglementările standardului în cauză.

Spațiile verzi, indiferent de apartenență și destinație, servesc la îmbunătățirea calității mediului și menținerea echilibrului ecologic, iar în contextul încălzirii globale indiscutabil prezintă o importanță majoră pentru orice țară. Statul prin

În prezentul articol, în baza exemplelor concrete, ne propunem să analizăm modul de contabilizare și reflectare în factura fiscală a vânzării autoturismului (obiect scutit de TVA cu drept de deducere) și camionului (obiect impozabil cu TVA) utilizat în activitatea de  întreprinzător pe care au fost instalate acumulatoare și anvelope procurate aparte.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Este obligat administratorul societăţii cu răspundere limitată, întreprinderii individuale (inclusiv GȚ) la care este și unicul fondator, să-şi stabilească salariu?   Conform art. 176 alin. (6) Cod civil, raporturilor juridice dintre persoana juridică și administrator li se aplică dispozițiile legale cu privire la reprezentare și mandat, dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel.

Societatea cu răspundere limitată și-a inițiat activitatea pe parcursul anului, dar dat fiind faptul că situația economică a avut de suferit în condițiile pandemiei, entitatea nu a reușit să angajeze personal la lucru și nici să-și desfășoare activitatea preconizată (prestări servicii). Va fi obligat în aceste condiții administratorul, care este și unicul fondator al SRL, să prezinte Darea de seamă (forma IPC18)?  

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

(29.1.3.1.39) ONC a făcut o tombolă de vouchere printre clienții săi persoane fizice, care le vor putea folosi la achitarea ratei. Cum se vor contabiliza aceste cheltuieli și dacă vor fi deductibile? (37.41) Care este valoarea maximă a creditului pentru agenții economici rezidenți ai parcurilor IT, în raport cu care poate fi realizat dreptul la subvenționare conform Regulamentului aprobat prin Ordinul nr.66 din 20 mai 2020?

Contribuabilii continuă să ne pună întrebări ce țin de deducerea sumelor TVA aferentă importului de mărfuri, fapt pentru care am decis să precizăm unele aspecte ce se referă la perioada de reflectare în declarația TVA12 a deducerii respectivei taxe, ținând cont de diferite situații ce pot apărea în activitatea importatorilor.   Reflectarea în declarația TVA a sumei TVA rambursată de către organul vamal aferent importurilor anterioare

SRL X a încheiat cu SRL Y un contract în baza căruia Y urmează să efectueze lucrări de construcție-montaj a acoperișurilor la un complex format din 7 blocuri. Conform contractului, acoperișul urmează a fi montat în 3 etape, iar după fiecare etapă între părți se întocmește procesul-verbal de predare-primire a serviciilor, cu achitarea serviciilor efectuate la fiecare etapă finisată. În termen de 2 zile de la întocmirea procesului-verbal, beneficiarul urmează să prezinte acceptul referitor la servicii. Când urmează a fi eliberată factura fiscală, dacă beneficiarul nu acceptă lucrările anumitei etape? 

PP „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea informației necesare pentru prezentarea conformă a formularului TFSP20, care, fiind pus în aplicare încă în iulie 2020, încă mai provoacă întrebări contribuabililor. În publicația de astăzi explicăm cum poate fi corectată darea de seamă respectivă, unde sunt transferate plățile calculate, care este răspunderea pentru încălcarea prevederilor legislației etc. Unitatea de schimb valutar (USV) a prezentat calculul taxei în Fondul de susținere a populației (Fond) pentru lunile iulie și august ale anului 2020, utilizând forma de raportare PSV. Direcția deservire fiscală ne-a informat că trebuie de prezentat darea de seamă corectată pentru lunile iulie și august. Sunt corecte acțiunile funcționarului fiscal?

Agentul economic SRL „ALFA”, ca urmare a aplicării clauzei penale, obține despăgubire în sumă de 8 000 lei. Constituie oare suma menționată sursă de venit impozabilă? Și, în cazul răspunsului afirmativ, în care moment se include suma dată în venit – în momentul calculării penalității și contabilizării aceseia sau atunci când debitorul și-a executat obligația de plată a sumei menționate?  

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

Conform Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216/2015 (în continuare - Norme metodologice) mijloacele fixe sunt active materiale cu durata utilă de exploatare mai mare de un an, deținute în vederea utilizării pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii pentru a fi folosite în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate terților.