În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicat Planul de acțiuni pe anii 2018-2019 cu privire la implementarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a criminalității organizate pe anii 2011-2019.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

La data de 26 iulie 2018 a fost aprobată Legea nr.178 (MO al RM nr. 309-320, 2018, în vigoare din 1 octombrie 2018) (Lege), care prevede un șir de modificări la Codul fiscal (CF), în partea ce ține de unele aspecte cu privire la efectuarea controlului și aplicarea sancțiunilor, amenzilor și penalităților.

Serviciul Fiscal de Stat, călăuzându-se de sloganul „Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului”, în activitatea sa de administrare fiscală pune accentul pe conformarea fiscală voluntară a contribuabililor. Promovarea spiritului de conformare voluntară conduce la îmbunătățirea civismului fiscal prin instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat cu mediul de afaceri şi cetăţeni, bazat pe încrederea şi susţinerea reciprocă, concomitent cu armonizarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldova la standardele international din domeniu.

Introducere Clasificarea mărfurilor reprezintă un element de bază al activității vamale și e necesară a fi efectuată pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor, taxării și perceperii plăților vamale, asigurării statisticii vamale privind comerțul exterior. Clasificarea lemnului și a articolelor din lemn este un subiect actual al activității vamale datorită faptului că lemnul reprezintă categoria de marfă pentru care cererea în circuitul comercial rămâne în creștere.

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Potrivit art. 6 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 143-144, art. 587), Guvernul aprobă cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru protecţia lucrătorilor în anumite activităţi complexe.

Oportunitatea participării reprezentanţilor societăţii civile la consultaţiile publice pentru revizuirea Planului naţional de acţiuni de implementare a Acordului de Asociere pentru anii 2017-2019 rămâne în vigoare. Consultările vor avea loc la 30 ianuarie şi vor viza titlurile II-VI din Planul de acţiuni.

Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului de acţiuni aferent executării art.46 alin.(8) din Legea nr.234 din 3 octombrie 2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare este expus pentru dezbateri publice de către Ministerul finanţelor.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare un proiect de lege prin care se propune revizuirea zilelor de sărbătoare nelucrătoare în scopul armonizării intereselor partenerilor sociali. În acest sens, în document sunt propuse câteva modificări la Codul Muncii.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

La inițiativa și la solicitarea adunării generale a întovărășilor pomicole, consiliile locale vor putea decide includerea loturilor de teren din cadrul întovărășirilor pomicole în intravilanul localităților, cu respectarea normelor de urbanism, în modul stabilit de Guvern.

Guvernul a aprobat în ședința de ieri unele proiecte normative incluse în pachetul de armonizare a legislației naționale din sectorul financiar-bancar la directivele UE. Proiectul Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a instrumentelor financiare instituie un cadru legal unic, care va reglementa sistemul de plăți și de decontare a instrumentelor financiare prin intermediul sistemului informațional de plăți interbancare al Băncii Naționale a Moldovei.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va beneficia de consultanța conducerii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor din România în promovarea proiectului de Lege privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.

Clasificarea băuturilor în scopuri vamale se efectuează potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (NCMRM), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr.231-237/529), prin aplicarea Regulilor generale de interpretare, expres prevăzute în Anexă parte integrată a NCMRM, precum și prin studierea detaliată a Notelor legale de secțiune și capitol. Totodată, pentru clasificarea categoriei date de mărfuri este necesară studierea compoziției, modului de producere în vederea identificării și aprecierii corecte a codului tarifar.

Republica Moldova a solicitat partenerilor europeni examinarea posibilității măririi contingentelor tarifare pentru un șir de mărfuri și produse exportate în UE, precum și operarea modificărilor în lista produselor care fac obiectul unui mecanism împotriva eludării prin mărirea cotelor pentru grâu, orz, porumb, zahăr, alcool etilic. Solicitarea a fost făcută în cadrul reuniunii Comitetului de Asociere RM-UE, în configurația Comerț, care a avut loc la Chișinău.

La Ministerul Finanţelor a avut loc şedinţa grupului de lucru şi a experţilor externi responsabili pentru elaborarea şi promovarea proiectului noului Cod fiscal.

Cotele procentuale sau sumele din buget pentru anumite domenii, sectoare sau programe, precum ar fi apărarea națională, știința și inovarea, teatrele și alte instituții de creație, vor fi stabilite exclusiv prin Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale și nu prin alte acte normative, cum se practică în prezent. Prevederea este menționată în proiectul ce are drept scop aducerea în concordanță a 82 de acte normative cu Legea finanțelor publice.

Un nivel mai înalt de protecție a sănătății umane și a consumatorilor prin sporirea siguranței produselor alimentare și obținerea accesului la diverse piețe, în special cele din UE — acesta este obiectivul Strategiei în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2017-2022, propusă spre consultare publică. Strategia conține peste 50 de acțiuni și 6 obiective strategice.

Republica Moldova va realiza apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei, se menţionează în titlul IV, intitulat „Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectorială” din Programul Legislativ pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anul 2017, publicat în Monitorul Oficial, nr. 144-148 din 5 mai 2017.