Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Resursele financiare ale Fondului de acoperire a depozitelor bancare și ale Fondului de rezoluție vor fi ținute separat unele față de celelalte și separat față de resursele FGDSB, acesta asigurând și evidența contabilă a acestor resurse financiare.

Dezvoltarea sistemului contabil al sectorului bugetar este pusă în vizorul organizațiilor internaționale, din considerentul că aceasta reprezintă o etapă importantă în tendința globală a perfecționării managementului finanțelor publice. Un management eficient și transparent al finanțelor publice le inspiră încredere investitorilor străini și deschide calea spre consolidarea relațiilor reciproce interstatale, care, în final, contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei de piață și, nu în ultimul rând, la dezvoltarea economiei sociale.

Conform art.1198 alin.(1) din Codul civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să majoreze din contul patrimoniului său

Ministerul Agriculturii și Industriei alimentare a înaintat pentru consultări publice proiectul Instrucțiunii privind modul de consolidare a terenurilor cu destinație agricolă în cadrul unui proiect de consolidare, scopul căreia este reglementarea acțiunilor proprietarilor de terenuri agricole, autorităților administrației publice centrale şi locale, subdiviziunilor competente a IP Cadastrul Bunurilor Imobile, persoanelor fizice şi juridice, participante la procesul de consolidare, orientate spre folosirea rațională şi eficientă a acestor terenuri.

În anul 2021 persoana fizică A și persoana fizică B, soți, ambii cetățeni ai Republicii Moldova, vând un bun imobil care este proprietate comună în devălmășie. Pentru soț (persoana fizică A) este locuința de bază, iar soția (persoana fizică B) are domiciliul stabilit la momentul înstrăinării în alt imobil. Care sunt obligațiile fiscale ce țin de impozitul pe venit al contribuabililor menționați pentru perioada fiscală 2021?    Conform art. 567 alin. (1) din Codul civil (CC), în cazul în care dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părţi ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie.

Guvernul urmează să aprobe Programul de stat privind asigurarea înregistrării de stat a blocurilor locative sub formă de condominiu pentru anii 2025-2027 (Program), elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în comun cu Agenția Geodezie, Cartografie și

Cum se identifică subiectul impunerii cu impozitul pe avere în cazul vânzării imobilului cu rezerva proprietății?   Amintim, subiecţi ai impunerii cu impozitul pe avere sunt persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor) de pe teritoriul RM, în temeiul prevederilor art. 2871  din CF. Conform art. 1191 din Codul civil (CC), atunci când, într-o vânzare-cumpărare cu plata preţului în rate, obligaţia de plată este garantată cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietăţii), cumpărătorul dobândeşte dreptul de proprietate la data plăţii ultimei rate din preţ.

Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea Standardelor de Evaluare, aplicarea cărora va asigura rezolvarea mai multor probleme stringente și, mai întâi de toate, instituirea unei baze metodologice solide, clar definite pentru evaluarea bunurilor.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) sunt obligate de a calcula și a achita impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar pentru bunurile imobile gajate de către persoanele juridice şi fizice, clienți ai acestora, care au fost preluate în baza datoriei debitoare la creditele expirate, asupra cărora dețin dreptul de proprietate?

Potrivit prevederilor art.7 alin.(2) și alin.(3) lit.f3)-f5) al Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice nr.121/2007, organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietății publice a statului este Agenția Proprietății Publice (APP). În domeniul administrării proprietății publice, de competența organului abilitat ține:

În ultimul timp frecvent apar întrebări referitor la calcularea și achitarea impozitului pe bunurile imobiliare de către deţinătorii drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de către arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.   Categoria de contribuabili menționată supra, chiar dacă nu dețin în proprietate bunuri imobile, trebuie să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare luate în locațiune / arendă de la autorități / instituții publice.

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare voluntară și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada lunilor ianuarie – octombrie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 14 318 contracte de locațiune/chirie, în creștere cu 24,81% sau cu 3 552 contracte înregistrate mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2020.

În cazul refuzului arendașului de a se conforma cadrului normativ în vigoare și de a încheia un acord adițional la contractul de arendă funciară, privind ajustarea plății anuale de arendă a terenului, arendatorul urmează să demareze procedura de reziliere a contractului.

Aspectele referitoare la conținutul contractului, precum și condițiile de executarea a acestuia sunt expres reglementate de prevederile art. 1171-1176 din Codul civil (în continuare Cod). Reieșind din prevederile cadrului normativ în vigoare, contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil în construcţie este un contract prin care vânzătorul

Acesta este genericul noului concurs de Granturi mari pentru companiile din Republica Moldova orientate spre export, lansat de ODIMM pe data de 4 aprilie 2022. Valoarea grantului poate fi de la 250 mii lei până la 2 mil. lei, iar contribuția proprie a solicitantului este de minim 50%.   Totodată, pentru achiziționarea serviciilor de dezvoltare a afacerii, antreprenorii pot accesa un business voucher în valoare de 100 mii lei cu o contribuție proprie de minim 20%.  

La finele trimestrului IV al anului 2021, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a continuat tendința de creștere, stabilită începând cu trimestrul I din anul 2020. Indicele RPPI, la situația de raportare, a înregistrat valoarea de 126,9%, fiind în creștere cu 11,2 la sută față de trimestrul IV/2020, constată Banca Națională a Moldovei.   Potrivit regulatorului, indicele RPPI aferent prețului de ofertă la bunurile imobile prezentate pe piața primară a înregistrat valoarea de 138,7 la sută, fiind în creștere cu 17,7 la sută față de trimestrul IV/2020, iar cel aferent prețului de ofertă la bunurile imobile din cadrul pieței secundare a înregistrat valoarea de 122%, fiind în creștere cu 9,1 la sută față de aceeași perioadă din anul 2020.

Agenții imobiliari vor fi obligați să protejeze datele cu caracter personal ale clienților, în conformitate cu Legea 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Totodată, aceștia se vor asigura ca toate plățile pentru serviciile lor sunt efectuate prin mijloace de plată legale și transparente.

Cererea de admitere a creanţelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege). Cererea de admitere a creanţelor reprezintă o cerere prin care pretinsul creditor al debitorului insolvabil își înaintează în instanţa de insolvabilitate