În urma modificărilor adoptate de Guvern la Legea nr.121/2007, va fi îmbunătățit procesul de administrare și deetatizare a proprietății publice, fiind concretizate procedurile de comercializare a întreprinderilor de stat/municipale, evitând astfel ratarea veniturilor în bugetul de stat în urma înstrăinării patrimoniului public.       Proiectul legii prevede ca la momentul expunerii bunurilor întreprinderilor de stat/municipale spre privatizare să fie incluse în componența acestora și terenurile aferente, constituind în comun cu clădirile un complex patrimonial unic. La momentul de față acest aspect lipsește, la licitații fiind expuse de cele mai multe ori doar bunurile imobile fără teren,

Personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social.   Proiectul de lege ce prevede aprobarea unor derogări de la prevederile art.18 (Incompatibilități) din Legea nr.80/20010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică1  a fost examinat în Parlament și votat în prima lectură cu 53 voturi.

Evidența serviciilor publice prestate de autoritățile publice din Republica Moldova va fi asigurată de un registru de stat ce va include toate serviciile respective prestate populației. În MO din 1 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 169 din 8 septembrie 2021 cu privire la Registrul de stat al serviciilor publice, fiind aprobate:   Conceptul Sistemului informațional Registrul de stat al serviciilor publice (SI RSSP) Regulamentul privind modul de ținere a Registrului

Organele cu atribuţii de administrare fiscală expun informaţia privind lipsa sau existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului. Documentele electronice descărcate din cadrul portalului guvernamental al cetățeanului și portalului guvernamental al antreprenorului sunt semnate electronic de către posesorul acestor portaluri și au aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele cu atribuţii de administrare fiscală.

Proiectul de lege cu privire la publicitate, care va substitui actuala lege ce reglementează acest domeniu, aprobată încă în anul 1997, a fost votat în prima lectură de către Parlament.   Proiectul prevede excluderea din legislație a sintagmei „publicitatea socială” și înlocuirea cu „mesaj de interes public”, fiind creat regimul juridic al acestor mesaje ce vor fi coordonate cu un Consiliu privind mesajele de interes public, structura, modul de organizare și funcționare ale căruia vor fi aprobate de Guvern. Consiliul, în baza propunerilor entităților din sectorul de stat, va elabora și propune spre aprobare Executivului planul difuzării mesajelor de interes public.

Serviciile publice prestate de autoritățile publice din Republica Moldova vor fi integrate într-un sistem informațional ce va permite evidența electronică a acestora, dar și constituirea unei baze informaționale pentru dezvoltarea, în perspectivă, a Portalului guvernamental unic al serviciilor publice.   Executivul a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la Registrul de stat al serviciilor publice, care include conceptul Sistemului informațional „Registrul de stat al serviciilor publice  (SI RSSP),

Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.76/2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-128 art.157 din 21.05.2021), în redacția Legii nr.123 din 23 septembrie 2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.230-237 din 1 octombrie 2021) pe perioada stării de urgenţă, declarată de către Parlament pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, şi/sau pe perioada stării de urgenţă în sănătate publică, declarată de către Comisia națională extraordinară de sănătate publică pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, prin derogare de la prevederile art.96 din Codul fiscal

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se vor majora cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil.lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 6884,9 mil.lei (cu 10,6%) și vor constitui 72 087,5 mil.lei. La rândul său, deficitul bugetar va fi majorat cu 4250,0 mil. lei, până la 19386,0 mil. lei.   Parlamentul a aprobat în lectură finală în ședința de astăzi, 5 mai, cu 59 de voturi,  proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022, acestea fiind determinate atât de criza din sectorul energetic și creștere prețurilor la produsele de bază, cât și de impactul crizei din regiune, precum și

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

În cazul în care părţile contractului individual de muncă (CIM) au convenit încheierea acestuia prin schimbul de documente electronice, contractul ar putea fi semnat cu semnătură electronică avansată calificată, cu aplicarea pe CIM a ștampilei angajatorului în cazul în care acesta este o autoritate publică, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, înregistrat în Parlament. Totodată, inițiativa stabilește că va rămâne în vigoare și prevederea potrivit căreia CIM se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de către părţi cu semnătură olografă, cu înmînarea unui exemplar salariatului și păstrarea la angajator al celuilalt exemplar.   Proiectul prevede și posibilitatea modificării CIM printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care este parte integrantă a contractului,

Astăzi, 1 octombrie 2021, în MO a fost publicată Legea nr.123 din 23 septembrie curent, prin care sunt operate modificări la Legea nr. nr.76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităţilor atribuite la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei  (în continuare – Legea nr.76/2021).   Astfel, în conformitate cu ultimele ajustări ale cadrului normativ ce vizează impozitarea sectorului HoReCa, urmează a fi aplicată o nouă cotă a TVA aferentă sectorului respectiv. În continuare oferim o descriere a aspectelor care vizează aplicabilitatea în timp a prevederilor Legii nr.76/2021.  

Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale a fost adoptată în lectură finală de Parlamentul Republicii Moldova. Scopul principal al legii constituie reglementarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție în sectoarele respective în mod transparent, nediscriminatoriu, competitiv și deschis și alinierea la cadrul normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, prin transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

În conformitate cu art.1 din Legea nr.76/2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-128 art.157 din 21.05.2021), în redacția Legii nr.123 din 23 septembrie 2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.230-237 din 1 octombrie 2021) pe perioada stării de urgenţă, declarată de către Parlament pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, şi/sau pe

În Moldova vor fi create Registrul electronic al persoanelor care au fost suspendate din funcție sau le-au fost încetat mandatul, raporturile de muncă sau de serviciu în legătură cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale sau al regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor și Registrul electronic al bunurilor confiscate pentru nerespectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, ambele ținute de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI).   Crearea acestora este prevăzută în proiectul legii cu privire la completarea și modificarea unor acte legislative, votată de Parlament cu 57 de voturi în lectura a doua astăzi, 7 octombrie 2021.

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 23 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Astfel, pentru a susține mediul de afaceri, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor. Programul respectiv este conceput să faciliteze accesul întreprinderilor la contractarea creditelor în perioada 1 mai 2020 — 31 decembrie 2020. Scopul programului constă în acordarea suportului întreprinderilor care contactează credite fără a restricționa destinația acestora (achitarea salariilor, mijloace circulante, investiții) prin compensarea sumei dobânzii lunare achitate sau care urmează a fi achitată pentru creditele contractate.

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 25 martie curent a fost inclus proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 1167/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social.   Documentul a fost elaborat ca urmare a modificărilor aprobate recent de Parlament ce se referă la stabilirea unei noi modalități de indexare a venitului lunar minim garantat începând cu 1 aprilie 2021.  

Compensaţia bănească acordată de la bugetul de stat persoanelor beneficiare ale Programului de stat „Prima casă” la nivel național constituie sursă de venit neimpozabilă, însă nu și în cazul programelor similare adoptate la nivel regional. Astfel, în Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea mecanismului de implementare al Programului „Prima casă”, cadrul legal fiind îmbunătățit prin extindere asupra programelor adoptate în regiuni.   Mai exact, se propune modificarea art.20 alin.d5 din Codul fiscal,

Proiectul de lege care vine cu modificări la Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior și Codul contravențional ce au drept scop susținerea producătorii agroalimentari autohtoni a fost aprobat de Parlament în prima lectură.   Astfel, a fost susținută  plafonarea până la 10% din prețul de vânzare al furnizorului a mărimii reducerilor comerciale oferite de către acesta comerciantului pentru vânzarea produselor alimentare. Excepție ar urma să constituie perioada acțiunilor de marketing și publicitate, fiind prevăzută stabilirea termenului limită de 60 de zile per produs destinat desfășurării acestor acțiuni.