Crearea unui cadru legislativ nou de reglementare a relaţiilor funciare adaptat realităților actuale este scopul elaborării Codului funciar în redacție nouă, în Monitorul Oficial din 8 ianuarie curent fiind publicată Hotărârea Guvernului nr. 957 din 22 decembrie 2020 cu privire la aprobarea proiectului Codului Funciar. După aprobare, acesta va substitui Codul pus în aplicare în anul 1991, precum și un șir de acte normative adoptate ulterior.   Documentul este structurat în XIII capitole și 78 articole și reglementează o nouă clasificare a terenurilor, modul de folosință a acestora, proprietatea asupra lor, clasificarea terenurilor cu destinație agricolă, a fondului forestier, fondului apelor, destinate construcțiilor și amenajărilor, celor cu destinație specială sau destinate ocrotirii naturii și de valoare istorico-culturală.

Directorul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Corneliu Jaloba, a solicitat sprijinul ambasadei Republicii Lituania la Chișinău în stabilirea relațiilor de cooperare cu companiile IT lituaniene în scopul preluării celor mai bune practici europene în implementarea soluțiilor IT în domeniul finanțelor publice și asigurarea securității cibernetice a sistemelor informaționale. Directorul CTIF a făcut această solicitare în cadrul întrevederii avute ieri, 22 ianuarie, cu ambasadorul Lituaniei la Chișinău, Kestutis Kudzmanas.

Pentru lucrările de reabilitare a drumurilor de interes raional sau municipal va fi proiectată și reparația sau construcția trotuarelor și a pistelor pentru bicicliști, clar separate fizic atât una de alta, cât și de carosabil.   Planificarea și construirea infrastructurii pentru pietoni și bicicliști în cadrul proiectelor de reabilitate a drumurilor de interes raional sau municipal poate deveni obligația autorităților publice locale. Comisia parlamentară administrație publică a dat aviz pozitiv proiectului de lege privind modificarea Legii drumurilor nr.509/1995.

Ieri, 3 noiembrie 2021, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova a desfășurat webinarul și Atelierul de Lucru cu tematica „Procedura de obținere a subvenției pentru locurile de muncă ale persoanelor defavorizate. Aspecte Practice”.   În cadrul webinarului a fost explicată procedura legală de obținere a subvenției pentru crearea locurilor de muncă pentru persoanelor defavorizate, fiind exemplificată pe fiecare dintre aspectele abordate. 

Organele de control vor oferi suport businessului mic în cadrul controalelor prin elaborarea materialelor documentare și ghidurilor destinate informării privind drepturile și obligațiile organelor de control, ale persoanelor supuse controlului, procedurilor de îndrumare și control și altor acte, care vor fi publicate obligatoriu pe pagina web www.controale.gov.md.   Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a unor acte legislative (Legea prevenției), prin care se propune un mecanism de profilaxie/ prevenție contra unor posibile abuzuri din partea organelor de control aplicate micilor antreprenori.

Cuantumul bursei pentru șomerii înmatriculați la cursuri de formare profesională va spori de la 15% la 45% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent și se va acorda proporțional frecvenței la instruire.  Pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali din anul precedent a fost inclus proiectul de modificare a Legii nr.105/2018  cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, ce are drept scop sporirea accesului șomerilor și angajatorilor la serviciile și măsurile de ocupare a forței de muncă.   Astfel, de subvențiile pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități vor putea beneficia toți angajatorilor publici și privați,

În Republica Moldova ar putea fi instituită stare de urgență în domeniul energetic pentru o perioadă de 60 de zile. Executivul  a aprobat în ședința de astăzi, 19 ianuarie, proiectul hotărârii de Guvern privind declararea stării de urgență. Potrivit acestuia, pe perioada stării de urgenţă Comisia pentru Situaţii Excepţionale va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a unor  măsuri, precum: dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de gaze naturale și a altor resurse energetice; adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative;

Proiectul de lege  ce prevede intervenția în 30 de acte legislative vor fi modificate în scopul depășirii constrângerilor existente care limitează posibilitățile de interacțiune digitală a examinat astăzi, 14 octombrie 2021, în Parlament, fiind votat în prima lectură. Astfel, este propusă excluderea unor proceduri care obligă antreprenorii să se prezinte fizic la Agenția Servicii Publice și, concomitent, includerea prevederilor care ar facilita interacțiunea la distantă. Respectiv, înregistrarea și modificarea documentelor va fi posibilă cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate.

Companiile de asigurări cu activitate de asigurări generale ar putea să nu mai acorde împrumuturi persoanelor terțe, deoarece se consideră că această practică nu este tipică și nu reiese din activitatea acestor companii. Cabinetul de miniștri a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 407/2006 cu privire la asigurări.   Documentul prevede excluderea din art. 28 alin.2 a pct.b1 al Legii nr.407/2006 ce reglementează limitele activităţii asigurătorului (reasigurătorului), fiind vorba despre activitatea de acordare de împrumuturi cu dobândă din mijloacele bănești disponibile și libere de anumite obligații

Potrivit art. 311 al Legii nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr. 135/2007): - formarea capitalului de stimulare se efectuează în baza deciziei unanime a asociaților (alin.(

În anul 2018, prin Hotărârea nr.2 a Curții Constituționale, unele prevederi ale art. 10 pct.4) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi care stabileau că, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, SFS, ASP sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei poate aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate, au fost declarate neconstituționale.

Asociațiile de business din Republica Moldova au înaintat o serie de modificări la Codul muncii, care au fost sistematizate și prezentate astăzi, 13 mai, în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului „salariilor în pliс”  pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.  După cum a informat Vladislav Caminschi, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului, aceste propuneri au fost discutate în cadrul Grupului de lucru de modificare a Codului muncii pe platforma Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. 

În Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista) ar putea fi incluse 132 poziții. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Listei a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și a fost propus pentru examinare în cadrul ședinței secretarilor de stat din 24 iunie curent.   Menționăm că proiectul a fost elaborat întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, care urmează a fi achiziționate de  comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.

Titlul X al Codului muncii poate fi completat cu un capitol (XVI1) ce va reglementa munca prin agent de muncă temporară. Această prevedere se conține în proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative promovat de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Conform redacției propuse, munca prin agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) este cea prestată de un salariat temporar, care va încheia un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară şi va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia. Atunci când un salariat temporar va fi pus la dispoziţia utilizatorului, raportul de muncă dintre salariatul temporar şi agentul de muncă temporară nu va înceta, iar intre salariatul temporar şi utilizator raportul de muncă nu va apărea.

Angajații sistemului de sănătate care evită administrarea vaccinului nu vor mai beneficia de indemnizația unică în mărime de 16 mii lei oferită din partea statului în cazul îmbolnăvirii de Covid-19. În Monitorul Oficial de astăzi, 23 noiembrie, a fost publicată Legea nr. 169 din 11 noiembrie 2021 pentru modificarea Legii nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative. Prevederile acesteia intră în vigoare din data publicării.     Modificările au ca scop ajustarea măsurilor de sprijin pentru lucrătorii medicali expuși riscului de îmbolnăvire în contextul pandemiei COVID-19.

Ministerul Finanţelor comunică că, din 1 octombrie 2018, organizațiile non-profit, autoritățile publice locale, alte structuri/instituții ce se conduc de legislația/ dreptul public, după caz, pot înainta cereri pentru finanțarea propunerilor de proiecte în cadrul Programului Operațional Comun pentru Bazinul Mării Negre 2014 – 2020. Propunerile trebuie să fie aliniate la obiectivele, prioritățile și rezultatele scontate ale Programului. Suma fondurilor Instrumentului European de Vecinătate (ENI), disponibile pentru cel de-al II Apel de propuneri, este de circa 24,5 mil. euro (grant).

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat proiectul de asistență tehnică „SME Policy Support Window”, obiectivul acestuia fiind îmbunătățirea condițiilor de viață pentru o dezvoltare durabilă și incluzivă a întreprinderilor mici și mijlocii din zonele rurale.   Proiectul, cu o durată de 29 de luni, se va axa pe reducerea disparităților economice și sociale din zonele rurale prin introducerea inițiativelor active de ocupare a forței de muncă  și dezvoltarea IMM-urilor în aceste zone. Beneficiar indirect ai proiectului va fi populația rurală din Moldova, care va obține condiții de viață și de muncă mai bune, inclusiv locuri de muncă noi.

În luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore : facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic, simplificarea procedurilor vamale la exportul online și stimularea serviciilor poștale și de curierat.   Pentru implementarea acțiunilor din Foaia de parcurs, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și MEI au elaborat un proiect de lege, conceptul căruia a fost prezentat, ieri, 12 octombrie, într-o ședință online pe platforma Consiliului Economic.

Guvernul Republicii Moldova intenționează atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă (EFF) în sumă de 266,7 mil. drepturi speciale de tragere (DST) (circa $560 mil.), precum și prin intermediul mecanismului extins de creditare (EFC), în sumă de 104,75 mil. DST, ce vor fi utilizate pentru finanțarea necesităților bugetului de stat.    Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 22 decembrie, proiectele de hotărâri cu privire la aprobarea proiectelor de lege privind atragerea împrumutului de stat extern.  

Situațiile de criză, eșecurile în afaceri și a doua șansă pentru antreprenorii aflați în dificultate au fost temele celui de-al doilea eveniment de dialog cu tema „Facilitarea accesului la a doua șansă”, organizat prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance2.0.   „Pe viitor tot mai mulți antreprenori ar putea ajunge în prag de insolvabilitate ca urmare a efectelor generate de pandemia COVID 19. Astfel, este necesară elaborarea și implementarea unui Program național de suport pentru antreprenorii aflați în situații de criză. În același timp, ODIMM, prin intermediul proiectului DanubeChance2.0, va oferi în continuare suportul necesar antreprenorilor care se află în dificultate”, afirmă Iulia Costin, directorul general ODIMM.