Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Guvernul va iniția negocierile asupra semnării contractului de finanțare dintre RM şi Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea realizării proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”, care are drept scop contractarea unui împrumut în valoare de 30 mil. euro în vederea realizării proiectului menționat. Proiectului hotărârii de Guvern cu privire la inițierea negocierilor asupra Contractului de finanțare a fost înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.   Documentul este orientat spre implementarea unui program național de reabilitare energetică a fondului imobiliar al RM ce cuprinde clădiri publice deținute/administrate

Banca Națională a Moldovei propune revizuirea Regulamentului privind tranzacţiile băncii cu persoanele sale afiliate (Regulament), aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al BNM nr.240/2013, cu scopul de a înlătura deficiențele de aplicare și interpretare a prevederilor Regulamentului.   În acest sens, urmare a propunerilor comunității bancare, a fost elaborat și propus pentru consultări publice proiectul Hotărârii Comitetului executiv al BNM pentru modificarea Regulamentului. Inițiativa prevede revizuirea şi completarea listei tranzacțiilor/operațiunilor exceptate, care nu se vor considera tranzacții cu persoanele afiliate, deoarece conform naturii acestea reprezintă servicii de intermediere acordate de către bănci şi/sau sunt tranzacții/operațiuni care rezultă din tranzacțiile/obligațiunile contractuale încheiate cu persoanele afiliate.

Bugetul de stat pentru anul 2020 este un buget destul de echilibrat, realist, care ține cont de angajamentele asumate de Guvern prin programul de Guvernare. La elaborarea proiectului s-a respectat tendința de majorare a salariilor pentru bugetari, au fost luate în calcul toate angajamentele sociale, precum și s-a pus un accent sporit pe componenta investițională, a declarat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei pentru consultări și negocieri colective care a avut loc ieri, 25 noiembrie. Principalii parametri au fost prezentați de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina. Astfel, veniturile bugetului de stat în anul 2020 sunt prognozate în sumă de 44 136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt – la nivel de 50 251,9 mil. lei, fiind în creștere cu 8,4% comparativ cu anul 2019.

„După frauda bancară și criza care a urmat, sistemul bancar a fost curățat și putem spune acum că avem bănci solide și stabile, gata să susțină investitorii. Cetățenii au recăpătat și ei încredere în sistemul bancar. Băncile noastre dețin aproximativ 1,5 miliarde euro care așteaptă să fie investite în proiecte sau credite — este o rezervă impunătoare și sunt sigur că aceasta va fi baza pentru creșterea viitoare a economiei.

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) anunţă lansarea concursului de selectare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale. Dosarele la concurs pot fi depuse în perioada 5–14 februarie 2019. Astfel, la concurs pot participa instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, care depun proiecte investiționale pentru realizarea obiectivelor și priorităților de finanțare stabilite de către Consiliul coordonator din cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale.

Cuantumul ajutorului bănesc acordat beneficiarilor de protecţie internațională în anul 2019 va constitui 1046,25 lei, în creștere comparativ cu cel acordat în anul 2018, când acesta a fost de 922,5 lei. Guvernul a aprobat în ședința din 18 iulie un proiect de hotărâre ce stabilește volumul ajutorului bănesc pentru această categorie de persoane în anul curent. Ajutorul respectiv este acordat în temeiul art. 33 alin. (2) din Legea nr. 270/2008, care prevede dreptul beneficiarilor de protecţie internaţională la susținerea financiară în limitele disponibilităţilor statului, dacă, din motive obiective, aceştia sunt lipsiţi de mijloacele de existenţă.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică recomandă angajatorilor, în cazul în care este posibil, să organizeze munca angajaților la distanță, iar universităților – organizarea procesului de studii online.   Decizia a fost luată astăzi de membrii Comisiei, care s-au întrunit prima dată în noua componență ce include 50% din membri medici și specialiști în sănătate publică, aceasta fiind aprobată în ședința Guvernului din 15 septembrie.  

Modificările operate prin  Legea nr. 127/2021 au introdus la sistemul public de pensii suplimentul de solidaritate, care este definit ca diferența dintre cuantumul pensiei calculate și cuantumul pensiei minime pentru categoria respectivă de prestație. Pentru punerea în aplicare a noilor prevederi, Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 8 decembrie, proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin HG nr. 165/2017.   Astfel, se precizează că, în cazul în care pensia calculată în condițiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia minimă diminuată proporțional stagiului de cotizare realizat, dar nu mai mică de 50% din pensia minimă.

Persoana care va executa un ordin sau o dispoziție vădit ilegală a superiorului fără a ști despre ilegalitatea actelor nu va fi amendată. Deputații au aprobat în ședința de ieri, 7 aprilie, cu 55 de voturi, în prima lectură, proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional, ce are ca scop contracararea unor fenomene prin care se încalcă drepturilor constituționale ale persoanei fizice.   Astfel, este prevăzută completarea Codului cu art. 201, potrivit căruia nu va constitui contravenție fapta prevăzută de legea contravențională comisă de persoană în vederea executării unui ordin/dispoziție a superiorului  care sunt obligatorii pentru aceasta,  dacă persoana care le-a executat nu a știut că ordinul/dispoziția sunt ilegale.

Ordinul nr. 50 din 3 februarie 2022 al directoarei Serviciului Fiscal de Stat cu privire la modificarea Ordinului directorului SFS nr. 632/2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă şi de control (ECC1) a fost publicat în MO din 5 februarie curent și a intrat în vigoare.   Potrivit documentului, fiscalizarea ECC este exclusă din procesul de înregistrare /reînregistrare a echipamentelor la autoritatea fiscală, ținând cont de faptul că obligația este atribuită Centrului de asistență tehnică, care urmează, în termen de o zi din data primirii copiei Cartelei de înregistrare a ECC, să fiscalizeze echipamentul.

În UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, cu asistența UE, a fost reconstruit cel puțin un obiect de infrastructură socială în fiecare dintre cele 40 de localități. De asemenea, au fost lansate sau dezvoltate 63 de întreprinderi mici și mijlocii, creându-se peste 180 de locuri de muncă. Totodată, în regiune au fost create șapte servicii intercomunitare de gestionare a deșeurilor și au fost realizate 105 proiecte de dezvoltare rurală, prin intermediul inițiativei europene LEADER. Sunt doar câteva dintre rezultatele obținute de programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia" (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Rezultatele au fost prezentate la Comrat, în cadrul evenimentului de încheiere a activității de trei ani a programului SARD.

Exportatorii vor prezenta, începând cu anul viitor, Atestatul de origine – dovada întocmită de exportatorul mărfurilor în cadrul Sistemului Generalizat de Preferințe acordat Republicii Moldova, prin care acesta confirmă, pe propria răspundere, originea mărfurilor. Prevederea este inclusă în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, fiind propusă completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art. 243, ce va reglementa aplicarea atestatului de origine.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în Republica Moldova. Proiectul este elaborat în contextul realizării obiectivului privind dezvoltarea pieței interne a VMS, inclus în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”, ce include obiective specifice privind gestionarea datoriei de stat în perioada menționată.

În primul trimestru din anul curent numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare a constituit 22,1 mii persoane, ceea ce reprezintă doar 57% din numărul înregistrat în trimestrul I 2020, potrivit datelor din Raportul privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, publicat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, turismul  rămâne a fi unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemie.

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Pe parcursul anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2505 controale la unități cu un număr de 122,9 mii salariaţi, verificând respectarea actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă: 1640 – în domeniul raporturilor de muncă, 795 – a securității și sănătății în muncă și 70 – complexe.   Ca rezultat al acțiunilor de inspecție întreprinse pe parcursul anului 2021 au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 17957 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, dintre care 10434  în domeniul raporturilor de muncă și 7523 – în domeniul securității și sănătății în muncă.

Comisia Extraordinară pentru Sănătate Publică din mun. Chișinău a decis stabilirea,  pe teritoriul municipiului, a gradului de alertă ”Cod verde”. Totuși, în contextul răspândirii la nivel mondial al noilor tulpini, se mențin ca măsuri de precauție măsurile obligatorii de prevenire și control al infecției cu noul coronavirus. Astfel, rămâne obligatorie purtarea măștilor de protecție în toate spațiile publice închise, în transportul public, la stațiile de așteptare, la toate evenimentele publice în spațiile deschise cu aglomerații umane, în cadrul întrunirilor cu caracter unic, adunărilor în masă.  Hotărârea nr.40 din 15 iulie curent poate fi consultată aici.

Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă

Termenul de stocare a informațiilor utilizate în cadrul comerțului electronic sunt similare celor ținute pe suport de hârtie. În cazul în care legislația nu prevede expres termenul de stocare a datelor, operatorul prin decizia motivată stabilește termenul de ținere a acestor informații, se spune în proiectul legii pentru modificarea unor acte normative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prin care este propusă și modificarea unor prevederi din Legea nr.284/2004 privind comerțul electronic ce țin de protecţia datelor cu caracter personal.   Astfel, redacția citată supra este prevăzută pentru alin.3 al art.10, care la momentul actual stabilește că,