Prevederile Codului contravențional (CC) reglementează cadrul general al constatării și al sancționării contravențiilor și conține norme juridice cu privire la modul de întocmire a procesului-verbal, mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină acest proces-verbal, persoanele care au calitatea de agenți constatatori, modul de contestare a procesului-verbal, regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și al executării acestora.

Prin Legea nr.159 din 12 octombrie 2018, publicată în MO al RM nr.416-422 din 9 noiembrie 2018, în Codul contravențional (CC) au fost introduse noi proceduri care vor fi aplicate în procesul contravențional, și anume: — procedurile simplificate de constatare și examinare a contravenției: a) examinarea faptei contravenționale în baza constatărilor personale ale agentului constatator b) acordul de colaborare. — procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța de judecată.

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau

În luna aprilie 2012, două persoane fizice au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care V.S. a cumpărat, iar I.M. a vândut afacerea în domeniul curăţătoriei covoarelor sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля). Afacerea constă din tot utilajul necesar pentru prestarea serviciilor, precum şi camionul Mercedes, pe care era amplasată publicitatea cu conţinutul „Curăţarea covoarelor şi cuverturilor, Химчистка ковров и пледов, Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 şi permisiunea de amplasare a publicităţii, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Poliţiei Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011. Din data procurării şi până în prezent V.S. gestionează afacerea, activând în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, V.S.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

În numărul precedent al revistei „Monitorul Fiscal FISC. md” au fost expuse aspecte aferente noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune cu referire la: necesitatea emiterii noului standard; domeniul de aplicare și excepțiile de recunoaștere a contractelor de locațiune; principala inovație adusă de standard; separarea parților componente ale unui contract de locațiune, ce conține o componentă de locațiune și alte componente de non-locațiune; aspecte specifice contractelor de locațiune exprimate în valută.

Persoanele juridice și persoanele fizice rezidente, dar și nerezidente ale Republicii Moldova, care au dorit să beneficieze de reducerea de 15% la impozitul pe bunurile imobiliare, au avut posibilitatea să achite impozitul până ieri, 2 iulie, când a expirat termenul de achitare cu reducere. Cei care nu au reușit să achite impozitul până la 2 iulie, urmează să efectueze plata acestuia la bugetele unităților administrative-teritoriale unde sunt amplasate obiectele impunerii, în părţi egale, nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent, conform prevederilor art.282 din Codul Fiscal.

Estimarea impozitelor și taxelor prin metode și surse indirecte de către organele fiscale, inclusiv în temeiul declarațiilor angajaților din cadrul întreprinderii, activitatea căreia a fost supusă controlului fiscal. În cadrul efectuării controalelor fiscale sunt deseori folosite metode și surse indirecte de estimare a impozitelor.

Procesul contravenţional are drept scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea acesteia, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, se spune în art.374 alin.(2) din Codul contravențional (CC). Prin Legea privind modificarea unor acte legislative nr.159 din 12 octombrie 2018, în CC a fost introdus un nou tip de contravenție — imixtiunea în procesul contravențional. Imixtiune, potrivit dicționarului explicativ a limbii române (DEX) reprezintă amestec nemotivat și nedorit în treburile altcuiva.

Introducere Începând cu anul 2017, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a devenit o singură entitate juridică de drept public, urmare a reformei inițiate în anul 2016. Modernizarea realizată a avut ca scop principal îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, precum şi ridicarea nivelului de conformare benevolă la onorarea obligațiilor fiscale față de buget, care, de altfel, reprezintă una din atribuțiile de bază ale SFS în domeniul administrării fiscale, statuată la art. 133 alin. (2), pct. 9) din Codului fiscal (CF).

La 22 iunie 2017 colaboratorii Inspectoratului de Poliţie Orhei au constatat faptul că persoana fizică A. transporta marfă fără ca să dispună de actele care ar confirma provenienţa şi originea acesteia. În baza procesului-verbal cu privire la contravenţie, acţiunile cetăţeanului A. au fost încadrate de agentul constatator în baza prevederilor art. 265 din Codul contravenţional, iar dosarul a fost remis instanței de judecată pentru examinare conform competenţei.

Modificări laLegea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2018 au fost adoptate în şedinţa de ieri, 14 iunie, a Parlamentului RM. Astfel, veniturile şi cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) vor fi majorate cu 74,3 mil. lei. Această majorare a veniturilor FAOAM este posibilă datorită acumulării mijloacelor financiare suplimentare din primele de asigurare în formă de contribuţie procentuală din salariu şi alte recompense, din primele în sumă fixă, dar şi din alte venituri.

Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) în anul 2017 a constituit la venituri 6,256 mld. lei şi la cheltuieli – 6,260 mld. lei. Deficitul fondului a însumat 4,1 mil. lei. Datele sunt indicate în Raportul privind executarea FAOAM în anul 2017, publicat în Monitorul Oficial din 3 august curent. Astfel, veniturile fondului au constituit 100,4% față de prevederile anuale. În structura lor, 58,5% o constituie partea de venituri proprii şi alte venituri, iar 41,5% — transferurile de la bugetul de stat.

Un deputat în Parlamentul Republicii Moldova s-a adresat Curţii Constituţionale (în continuare — CC) pentru controlul constituționalității art. 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003. Autorul sesizării consideră că norma contestată încalcă prevederile articolelor 6, 7, 134 și 140 din Constituție. Art. 458 din Codul de procedură penală prevede cazurile de revizuire a procesului penal încheiat prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Astfel, potrivit alin. (3) pct. 4) din articolul menţionat, revizuirea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile poate fi cerută în cazul în care „CC a recunoscut drept neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă”.

Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Investiţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.322 din 17 aprilie 2018, a fost publicat în MO din 20 aprilie curent. Amintim, că Instituția publică Organizația de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) se reorganizează prin transformare în Agenția de Investiţii, care este succesorul de drepturi şi obligaţii al MIEPO şi ulterior va absorbi Agenţia Turismului. Efectivul-limită al Agenţiei de Investiţii este stabilit în număr de 30 de unităţi, cu un fond anual de retribuire a muncii conform cadrului normativ.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce are ca scop consolidarea stabilității sectorului financiar și îmbunătățirea cadrului legal aferent garantării depozitelor în sistemul bancar. Astfel, autorii propun majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la 50 mii lei, începând cu anul 2020, în prezent acesta fiind de 20 mii lei. Se consideră că majorarea va asigura o rată mai mare de returnare a depozitelor deținute de băncile licențiate în cazul în care acestea devin indisponibile, va crește nivelul de încredere al societății în sistemul bancar și al siguranței mijloacelor financiare plasate în sistemul bancar, care va genera și o majorare a plasamentelor și depozitelor deținute de băncile licențiate.

Ordinul Anexa A Anexa B Îndrumări de aplicare Prezenta anexă este parte integrantă din prezentul standard. Anexa descrie modul de aplicare a punctelor 1-103 şi are aceeaşi autoritate ca celelalte secţiuni ale standardului. Aplicarea la nivel de portofoliu

Astăzi, 24 septembrie 2018, intră în vigoare prevederile Legii nr. 195 din 27 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (în continuare – Legea nr. 195) (MO nr. 321-332, art. 539), prin care au fost efectuate modificări la Codul penal al RM (în continuare – CP) și la Codul contravenţional al RM (în continuare – CC), în partea ce ține de aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea legislației în domeniul tichetelor de masă. Scopul acestei Legi este crearea cadrului legal, unitar și coerent, orientat spre conformarea și respectarea prevederilor legale de către toți subiecții, precum și evitarea situațiilor de diminuare a obligațiilor față de bugetul public național.

Curtea de Conturi a realizat o misiune de audit pentru identificarea domeniilor sensibile la riscuri aferente managementului și gestionării resurselor Fondului ecologic naţional, evaluarea metodelor, instrumentelor și mecanismelor aplicate prin prisma eficienței și eficacității repartizării și utilizării resurselor fondului. Verificările auditului au identificat deficiențe majore în gestionarea mijloacelor Fondului ecologic național, care au limitat atingerea obiectivelor propuse în realizarea proiectelor investiționale finanțate din acest fond.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova solicită Parlamentului să examineze și să susțină proiectul de lege privind constituirea, funcționarea și utilizarea Fondului de garantare a creanțelor, din ale cărui resurse financiare ar putea fi asigurată plata restanțelor salariale ce decurg din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii, împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești de intentare a procesului de insolvabilitate.