Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prin vot unanim, în ședința de astăzi, 7 mai 2019, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5 la sută anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. Totodată, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 14,0% din baza de calcul.

Capitolul I Capitolul I, partea a II- a Capitolul II Capitolul III Capitolul IV

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au atins la sfârşitul lunii iulie $1,933 mlrd., majorându-se într-o lună cu $58,56 mil. Comparativ cu începutul anului 2016, creşterea a fost de $177 mil., iar faţă de perioada de referinţă din 2015 – cu $184 mil.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, pe 14 martie 2019, cu vot unanim, să mențină neschimbate valorile principalelor instrumente de politică monetară. Astfel, este menținută rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. La fel, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea menționează că băncile din țara noastră se confruntă cu un nivel foarte înalt de lichiditatea excesivă. Aceasta reprezintă o parte din depuneri a băncilor care nu sunt în rezervele obligatorii și care ar putea fi utilizate pentru a desfășura o activitate de creditare.

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, la data de 25 februarie 2020, expiră termenul de prezentare a informației de către următorii subiecți: – instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; – companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; – companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; – deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 februarie 2019, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. 2. Se mențin ratele de dobândă: — la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual; — la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Capitolul I Modul de întocmire a bilanțului Bilanțul reprezintă situația financiară care reflectă poziția patrimonială și financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ). El cuprinde informațiile aferente soldurilor existente la data raportării privind activele și pasivele, divizate în elemente de capital propriu și datorii.

Dezvoltarea vertiginoasă a sectorului tehnologiilor informaționale, în ultima perioadă de timp, generează noi provocări și dileme atât pentru contabilii practicieni, cât și pentru legislația autohtonă, care încearcă să țină pasul cu necesitățile companiilor IT. O problemă identificată în acest sens o reprezintă situația unui agent economic care prestează servicii în domeniul tehnologiilor informaționale (în continuare - servicii IT) orientate spre export. Compania prestează servicii IT către o platformă online din străinătate, unde pentru fiecare angajat al companiei din Moldova este creat un cont (account) în cadrul platformei online, iar prin intermediul acestuia fiecare angajat al companiei din RM realizează prestarea serviciilor IT pentru platforma online din străinătate.

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a publicat raportul de activitate pentru trimestrul I al anului curent. Astfel, în primul trimestru al anului 2019, inspectorii de muncă au efectuat 302 controale la entitățile cu un număr de 19292 salariaţi. În sectorul public au fost efectuate 191 controale și 111 – în sectorul privat. Din numărul total, 188 constituie controale planificate (dintre care 137 în sectorul public și 51 în sectorul privat) şi 114 au fost inopinate (din care 54 în sectorul public și 60 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 1936 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.

În ianuarie-iunie 2019 profitul net al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) s-a ridicat la 2,51 mld. lei față de o pierdere de 711,48 mil. lei în aceeași perioadă cu un an mai devreme. Datele sunt publicate în raportul financiar al BBNM pentru primele 6 luni curent. În același timp, profitul BNM, supus distribuției (rezultatelor anului), în ianuarie-iunie 2019 s-a ridicat la 281,16 mil. lei față de 24,03 mil. lei pentru aceeași perioadă din 2018. Potrivit informaţiilor oficiale, veniturile din dobânzi ale BNM pentru plasamentele pe termen scurt în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, au scăzut cu 12,9% — de la 147,89 mil. la 128,9 mil. lei.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Guvernul a votat actualizarea listei bunurilor confiscate care pot fi transmise pentru completarea rezervelor materiale de stat. La 20 decembrie 2017 Guvernul a aprobat noul nomenclator care prevede lista exhaustivă a bunurilor pentru completarea stocurilor din rezervele materiale de stat, conform Legii privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare. Drept urmare, a apărut necesitatea actualizării listei bunurilor confiscate prevăzute pentru transmiterea şi completarea rezervelor materiale de stat, a menționat ministrul Afacerilor Interne, Alexandaru Jizdan.

Mâine, 23 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 261–268 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Furnizorului de serviciu poștal universal îi sunt rezervate serviciile de trimiteri de corespondență în limita de greutate de până la 100 g cu tarif pentru distribuire egal sau mai mare de 3 ori decât tariful furnizorului de serviciu poștal universal, stabilit pentru trimiterile de corespondență din prima treaptă de greutate, iar către anul 2021 drepturi exclusive nu se mențin. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii comunicațiilor poștale. Scopul proiectului este completarea cadrului normativ în vederea liberalizării sectorului poștal și asigurării realizării angajamentelor RM asumate prin Acordul de Asociere RM-UE.