Activitatea Serviciului Fiscal de Stat este mediatizată de Publicaţia Periodică “Monitorul Fiscal FISC.md” zi de zi. Cititorii noştri au posibilitatea să ia cunoştinţă cu materialele ce reflectă poziţia oficială a autorităţii, cu documente emise de SFS, cu proiecte de legi, date statistice, campanii de informare şi conformare, comunicatele de presă ale instituţiei, astfel că persoanele interesate cunosc ritmul pulsului SFS. Cu toate acestea, nu am ezitat să adresăm întrebările, tradiţionale la început de an, directorului Serviciului Fiscal de Stat, dlui Serghei Puşcuţa.

În ianuarie-iunie 2016 exporturile de mărfuri din Moldova au totalizat $905,4 mil., volum inferior celui realizat în perioada similară din anul 2015 cu 8,8%.

„Deși Serviciul MPay a înregistrat anumite rezultate, există rezerve de îmbunătățire din punctul de vedere al impulsionării procesului de modernizare tehnologică”, — se spune în Raportul Curții de Conturi privind performanța Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice MPay. Serviciul a fost instituit în anul 2013 în contextul implementării Proiectului e-Transformare a Guvernării, pentru a asigura un mecanism unic de achitare a serviciilor publice, impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităților și altor plăți la bugetul public național, prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor.

Pe parcursul lunii aprilie curent volumul exporturilor de mărfuri din Moldova s-a redus față de perioada similară din 2016. Totuși, în primele patru luni ale anului curent exporturile sunt cu peste 14% mai mari față de cele realizare anul trecut.

Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor producătorului (preţurile medii de vînzare de către întreprinderile agricole) la produsele agricole în ianuarie-martie 2018 faţă de perioada respectivă a anului 2017 a constituit 91,5%. Astfel, potrivit BNS, la produsele vegetale preţurile producătorului s-au micşorat în medie cu 10,7%.

În perioada ianuarie-mai 2018 au fost transportate 6,1 mil. tone de mărfuri, cu 13,4% mai mult decât în perioadă similară din 2017, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Doar întreprinderile de transport rutier au transportat 4,1 mil. tone de mărfuri, cu 12,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul precedent, iar cu mijloacele de transport feroviar au fost transportate 2,0 mil. tone de mărfuri sau cu 15,5% mai mult comparativ cu perioada similară din anul 2017.

Prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 237 din 27 octombrie 2016 s-a constatat faptul că o autoritate publică a încălcat Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, fiind întocmit în privința persoanei cu funcție de răspundere din cadrul acestei autorități un proces-verbal cu privire la săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 741 alin.(1) și (4) din Codul contravențional. Cauza contravențională a fost remisă spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Livrarea bunurilor materiale fungibile (produse alimentare, cereale, etc.) în procesul de împrospătare şi înlocuire a acestora, conform prevederilor Legii privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare, ar putea fi scutită de TVA. Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare un proiect de hotărâre ce prevede completarea Codului fiscal, mai exact a art.95 alin.2 ce se referă la obiectele impozabile cu TVA.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 170 din CF, stingerea obligației fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripție, scădere, compensare sau executare silită. Potrivit reglementărilor imperative ale art. 175 din CF, stingerea obligaţiei fiscaleprin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.

Dreptul la restituirea accizelor în cazul exportului de mărfuri accizate intervine în situaţiile prevăzute la art.125 din Codul fiscal. Astfel, în conformitate cu art.125 alin.(3) şi alin.(32) din Codul fiscal, dreptul la restituirea accizelor au subiecţii impunerii în cazurile:

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Apare obligația de depunere a Notificării privind inițierea activității de comerţ la autoritatea administrației publice locale, în cazul în care activitatea respectivă se inițiază de către personale fizice: întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier); pentru activitatea de comerț în baza patentei de întreprinzător; pentru activitatea independentă? Care taxe se achită de către persoanele nominalizate? Este obligată de a depune Notificarea gospodăria țărănească (de fermier) care realizează producția proprie în piața deja autorizată pentru administratorul pieței?

Pentru obținerea statutului de plătitor de accize, contribuabilul care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu prelucrarea și/sau fabricarea mărfurilor pasibile impunerii cu accize are două opțiuni de depunere a cererii de solicitare a Certificatului de acciz: pe suport de hîrtie; prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „e-Cerere”.

În cadrul ședinței Guvernului din 30 noiembrie 2017 a fost susținut Regulamentul ce stabilește condițiile și modul de activitate a Comisiei de examinare a pretențiilor financiare ale persoanelor juridice care dețin autorizații de societate de registru sau licență pentru activitatea de depozitar central.

În procesul de producere se obțin deșeuri, rebuturi, pierderi în urma staționărilor, alte pierderi tehnologice. Astfel, în funcție de particularitățile procesului de producție pierderile sunt gestionate, administrate și înregistrate în contabilitate de către entități conform reglementărilor interne și prevederilor normative în vigoare. În prezentul articol vom expune modalitatea1 de administrare a pierderilor tehnologice în procesul de producere relatată printr-un set de reguli, care pot fi utile în aplicare de către entități.

Introducere Clasificarea mărfurilor reprezintă un element de bază al activității vamale și e necesară a fi efectuată pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor, taxării și perceperii plăților vamale, asigurării statisticii vamale privind comerțul exterior. Clasificarea lemnului și a articolelor din lemn este un subiect actual al activității vamale datorită faptului că lemnul reprezintă categoria de marfă pentru care cererea în circuitul comercial rămâne în creștere.

Întreprinderea închiriază în cadrul pieței comerciale două suprafețe care se află vizavi și conform obiectului contractului de locațiune sunt denumite „gherete”. În calitate de obiect comercial de la care, propriu-zis, se efectuează vânzările de mărfuri este destinată prima gheretă, iar a doua gheretă este utilizată în calitate de depozit și vitrină.

Ce documente urmează a fi prezentate pentru beneficierea de restituire a accizelor aferente mărfurilor supuse accizelor ce s-au exportat de subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător și care nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize?

Programul Agent Economic Autorizat (AEO) se bazează pe parteneriatul dintre autoritățile vamale și întreprinderi, care îndeplinesc în mod voluntar o gamă de criterii și lucrează în strânsă cooperare cu autoritățile vamale pentru a realiza obiectivul comun al securității lanțului de aprovizionare.