Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

Dacă în capitalul statutar au fost depuse mijloace fixe (computere), la scoaterea din uz apare obligațiunea de a modifica capitalul social?

Domeniile supuse evaluării naționale a riscurilor în partea ce ține de finanțarea terorismului vor fi extinse. Autoritățile intenționează să aplice sancțiuni proporționale și disuasive în cazurile depistării încălcărilor legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Acțiunile sunt incluse în planul de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale pentru domeniul respectiv pentru anii 2020-2024. Proiectul Strategiei și a planului de acțiuni este propus spre consultări publice de către Ministerul Justiției. Planul conține circa 80 de acțiuni ce vor fi implementate în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, precum şi din accesarea asistenţei oferite de organizaţiile internaţionale.

Ce reprezintă o activitate ilicită?

Unul dintre scopurile urmărite este implementarea de către BNM a soluției pentru eficientizarea procesului de licențiere, autorizare și notificare, fapt care va permite utilizarea tehnologiilor digitale și automatizarea procesului de licențiere a activității de schimb valutar.

La data de 1 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018), astfel fiind instituit un nou cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sector.  

Pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali de stat a fost inclus proiectul legii privind efectuarea decontărilor în numerar elaborat de către Ministerul Finanțelor

În ultima perioadă observăm o schimbare semnificativă în modalitatea în care oamenii gestionează tranzacțiile financiare, cu o tendință evidentă către extinderea utilizării cardurilor bancare în detrimentul tranzacțiilor în numerar.

La 9 februarie, fiind publicată în MO, a intrat în vigoare Legea nr.1 din 2 februarie 2023 pentru modificarea unor acte normative, care vizează revizuirea cadrului normativ privind nediscriminarea și asigurarea egalității și vizează șase legi.

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.

Procedura şi actele privind înregistrarea de stat a întreprinderilor debutante este reglementată de Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional) (în continuare – Legea nr. 136/2024) (în vigoare din 07.09.2024), au fost revizuit art. 244 din Codul penal (Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor), prin înăsprirea pedepsei amenzii aplicate în privința persoanei fizice și juridice, precum și pedepsei închisorii pentru persoana fizică.

În premieră pentru regiune, Banca Națională a Moldovei cu suportul Proiectul USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) va lansa o soluție IT de ultimă generație, destinată automatizării și eficientizării proceselor de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a structurii acționariatului băncilor supravegheate.   Tot în cadrul proiectului astăzi, 27 iulie, începând cu ora 15:00, BNM va desfășura evenimentul de instruire dedicat domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT). 

Drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie contractul de donație sau cererea în formă scrisă din partea beneficiarilor care doresc să primească astfel de ajutor. În articolul intitulat „Donarea activelor proprii și serviciilor contractate de la terți în scopuri filantropice și de sponsorizare”, elaborat de Marina Brihuneț,

În Republica Moldova, procesul de selecție a culoarului vamal în cadrul declarării mărfurilor este un mecanism fundamental care asigură echilibrul între facilitarea comerțului și prevenirea riscurilor comerciale, economice și de securitate. Primul pas în acest proces este depunerea declarației vamale

Excluderea obligației utilizării echipamentelor de casă și control de către casele de schimb valutar în tranzacțiile de schimb va face imposibilă monitorizarea acestor tranzacții în scopuri fiscale, se menționează în avizul Guvernului la o inițiativă legislativă. Este vorba despre proiectul nr. 417 din 21 noiembrie 2018 ce prevede amendarea mai multor acte legislative, printre care: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea asociaţiilor de economii și împrumut, Legea privind activitatea băncilor, Legea cu privire la contractele de garanție financiare etc.

Dialogul constant dintre mediul privat și autorități este un element-cheie al bunei funcționări a economiei. Ambele părți caută în permanență instrumente pentru a îmbunătăți interacțiunea, iar pentru a evalua această cooperare, este necesar ca periodic să se desfășoare anumite barometre/chestionare, pentru a înțelege „unde suntem” și ce trebuie de îmbunătățit.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Ion Sturzu, a menționat la întrevederea subgrupurilor de lucru desfășurată luni, 16 septembrie 2019, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, că există o deschidere maximă din partea băncilor licențiate de la Chișinău de a conlucra cu agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană. Oficialul BNM a precizat că băncile își tratează clienții în mod echitabil, iar singura condiție impusă este respectarea legislației. „Republica Moldova se aliniază cerințelor internaționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, în anul 2018, a intrat în vigoare Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, conform căreia clienții băncilor trebuie să fie transparenți în realizarea tranzacțiilor.

Soluțiile de securitate sunt menite să ajute angajații din sănătate în contextul în care numărul atacurilor informatice care exploatează subiectul coronavirus a crescut de aproape cinci ori pe durata pandemiei. Producătorul de soluții de securitate informatică Bitdefender a anunțat că va oferi gratis soluții de securitate destinate mediului de business tuturor instituțiilor sanitare din lume, ca parte a unui demers de a le sprijini pe durata pandemiei COVID-19.

Guvernul a aprobat, în ședința de ieri, Lista autorităţilor şi instituţiilor reprezentate în Grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2019-2023, în care vor fi incluși reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, Ministerului Finanţelor, Consiliului de supraveghere publică a auditului și ai Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. De asemenea, în Grupul de lucru se vor regăsi reprezentanți ai Băncii Naţionale, Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor, Centrului Naţional Anticorupţie,