Banca Națională a Moldovei (BNM) precizează că, în ultimul timp, pe piețele financiare externe, cursul euro s-a înscris pe un trend de apreciere față de dolarul SUA, pe fondul unor evoluții favorabile a indicatorilor macroeconomici ai zonei euro. Respectiv, în luna curentă, moneda unică europeană s-a scumpit de la 1,1218 EUR/USD până la nivelul de 1,1300 EUR/USD, iar această dinamică explică deprecierea leului în raport cu euro. În același timp, piața valutară internă a fost caracterizată de o tendință moderată de depreciere a leului moldovenesc față de dolarul SUA (cca 48 bani). În prezent, piața valutară locală se află într-o etapă temporară de reajustare, volatilitatea, precum și ritmul de depreciere față de moneda de referință fiind îndeaproape monitorizate de către Banca Națională.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Una din măsurile fiscale negociate cu FMI, care au ca scop asigurarea stabilității financiare este, după cum a fost anunțat anterior, anularea cotei reduse de TVA în mărime de 10% pentru sectorul HoReCa și revenirea la cota-standard 20%. În acest context, businessul din acest sector a solicitat Ministerului Finanțelor discuții suplimentare, care au avut loc marți, 29 iulie.

Este în drept angajatul întreprinderii să beneficieze de scutirea personală a soției, în condițiile în care aceasta, înainte de a pleca în concediu de îngrijire a copilului, a fost angajata unui rezident al parcului pentru tehnologia informației?

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În conformitate cu prevederile art. 351 din Codul fiscal, persoanele fizice care, pe parcursul perioadei fiscale, au obţinut venituri impozitate conform cap. 1 titlul X din Codul fiscal sunt private de dreptul de a folosi scutirile conform art. 33, 34 şi 35 din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art. 284 alin. (1) din Codul fiscal

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

La importul mărfurilor de către parteneri în cadrul proiectului de parteneriat public-privat pentru proiectarea și construcția arenei polivalente de interes național, se vor aplica un șir de scutiri. În Monitorul Oficial din 25 ianuarie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 524-O din 30 noiembrie 2018 cu cu privire la completarea anexei nr.11 la Ordinul nr.346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”.

Proiectul Regulamentului privind aplicarea scutirii de TVA fără drept de deducere în conformitate cu art.103 alin.(98) din Codul fiscal este propus pentru consultări publice de Ministerul Finanţelor. Autoritatea propune proiectul nominalizat al hotărârii Guvernului, elaborat în scopul implementării mecanismului clar și eficient pentru importul mărfurilor și serviciilor de către agenții economici – parteneri privați pentru realizarea proiectelor de parteneriat – public privat de interes național.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Dragi cititori, Monitorul fiscal se ține de promisiuni și vine cu sinteza săptămânii 29 martie – 5 aprilie. În această perioadă am avut onoarea să fim solicitați de către 43 mii utilizatori, care au vizualizat peste 130 mii pagini ale publicației noastre. Vă mulțumim mult și vă rugăm să ne apreciați muncă și săptămâna viitoare, pe parcursul căreia vom continua plasarea întrebărilor și răspunsurilor ce țin de declararea veniturilor persoanelor fizice ce nu practică activitate de întreprinzător.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică cu referire la evoluția prețurilor de consum, publicate în Monitorul Oficial din 16 februarie curent, indicele prețurilor de consum în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017 a constituit 100,4%. Totodată, în luna ianuarie 2018 inflaţia anuală a constituit 6,5%. Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,4% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,9 % şi la mărfurile nealimentare – cu 0,2 %.

1. (29.1.6.48) Au obligația să prezinte lunar Darea de seamă IPC18 cu indicile „0”, întreprinderile individuale care nu au persoane angajate prin contract individual de muncă?

Persoana fizica X solicită restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus pentru perioada anului 2017, cu anexarea cererii privind acordarea scutirii de către soție, iar suma spre restituire s-a format în urma utilizării scutirii pentru aceasta. Totodată, plătitorul de venituri a acordat soției scutirea personală. Poate beneficia de restituire persoana X în cazul în care soția nu a depus declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioada anului 2017?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal (CF), persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, aflată în relații de căsătorie, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 11 280 lei anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Aplicarea prevederilor FATCA în Republica Moldova este obligatorie în condiţiile prevederilor Legii nr. 234 din 10 decembrie 2015 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru facilitarea implementării prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA) şi Legii nr. 241 din 29 decembrie 2015 pentru implementarea prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA) şi pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Cu toate acestea, legislaţia fiscală a SUA aferentă FATCA prevede excepţii şi scutiri (vezi figura 1).

1. (29.2.3.60) Va avea dreptul persoana fizica– zilier sa beneficieze de scutiri şi în ce mod?

1. (29.2.3.3) În cazul achitării dobînzilor în folosul persoanei fizice, agentul economic va avea dreptul sa-i acorde scutiri la impozitul pe venit sau nu?