O mămică din cadrul întreprinderii a plecat în concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani în luna decembrie 2019. În luna mai 2020 persoana a decis să revină la serviciu şi a activat până la data de 31 iulie 2020, după care din anumite circumstanţe ce ţin de îngrijirea copilului a decis să plece în continuare în concediu de îngrijire al aceluiaşi copil. Urmează ca angajatorul să prezinte formularul IRM 19 în cazul în care, angajatul după revenirea la serviciu pentru o anumită perioadă, iarăşi pleacă în concediu de îngrijire a aceluiaşi  copil?

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?

Serviciul Vamal a raportat încasări record la bugetul de stat pentru anul 2019, în sumă de peste 22,8 mld. lei, înregistrând o creștere cu 1,48 mld. lei (+ 7%) comparativ cu anul 2018 și cu 2,5 mld. lei (+12,4%) mai mult față de 2017. Datele au fost expuse în cadrul ședințelor anuale de raportare a activității subdiviziunilor Aparatului central al SV. În anul 2019, SV a continuat să înregistreze progrese pe segmentul antifraudă, fiind inițiate 123 de cauze penale. Totodată, a fost înregistrată o creștere a valorii mărfurilor stabilite la momentul inițierii urmării penale, care depășesc 88 mil. lei, cu 14% mai mult față de sumele raportate în 2018.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În articolul ce va fi publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, auditorul Marina Brihuneț, a analizat atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

În cadrul ședinței din 20 mai, Cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (CF) și unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă. Autorul proiectului a propus majorarea cheltuielilor permise spre deducere suportate anual de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului prin modificarea art. 24 alin. (20) din CF. Amintim că, în redacția în vigoare a CF, acestea constituie 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593 pe anul respectiv. În opinia autorului, nivelul acestora ar urma să constituie „mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual”.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în comun cu Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), au lansat, săptămâna curentă, în exploatare industrială Sistemul informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL). Scopul principal al proiectului, elaborat de CTIF, administrator tehnico–tehnologic al sistemului informațional al SFS, este optimizarea proceselor de evidență, calculare și achitare a impozitelor și taxelor locale administrate de serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor. Inițial, sistemul a fost lansat în exploatare experimentală în 11 primării, fiind ulterior dezvoltat și completat cu noi funcționalități.

Poate întreprinderea care a fost supusă controlului fiscal să nu efectueze auditul obligatoriu prevăzut de lege pentru perioada care a fost deja verificată de Serviciul Fiscal de Stat? Această întrebare este pusă de unii contabili în contextul punerii în aplicare a prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287, care obligă anumite entități să efectueze auditul obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2019. Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” anterior a publicat articolul ce ține de stabilirea categoriei agentului economic ce urmează a fi supus auditului obligatoriu, iar astăzi vom răspunde la întrebarea formulată supra, punând la bază prevederile legislației în vigoare.

Se aplică taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii pentru o unitate de comerț cu ridicată, cum ar fi „Unitățile de comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor și legumelor” și „Unitățile de comerț cu ridicata a produselor chimice”?

Conform art.6 alin.(10) din Codul fiscal, impozitele şi taxele percepute în conformitate cu Codul fiscal şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale. Impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă sursa de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.

În proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, expus de către Ministerul Finanțelor pentru consultări publice, se propune substituirea bazei impozabile aferente regimului fiscal pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IVAO) din venitul operațional în venituri totale, cu excluderea unor categorii de venituri. În acest sens, obiectul de impunere va constitui venitul total obținut în cadrul activității de întreprinzător.

Declarația pe propria răspundere ar putea fi exclusă la depunerea cererii de înregistrare cu statut de șomer. Persoana va prezenta la cerere buletinul de identitate sau permisul de ședere, după caz, cu termenul valabil, cu excepția cererilor depuse în regim online și actele de studii și de calificare deținute, cu excepția cazurilor în care acestea sunt înregistrate în Sistemul de personalizare a actelor de studii (SIPAS).

Conform modificărilor aprobate în legislația fiscală în cadrul politicii fiscale pentru anul 2020, au survenit și unele schimbări în aplicarea TVA și accizelor la efectuarea operațiunilor în/din magazinele duty-free (în continuare – operațiuni). Este de menționat că, aceste operațiuni includ următoarele tipuri de tranzacții: – plasarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free conform legislației vamale; – livrarea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free; – comercializarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free.

Pe parcursul anului precedent, Serviciul Fiscal de Stat a lansat noi sisteme informaționale destinate contribuabililor și autorităților publice. Potrivit Raportului de activitate al SFS pentru anul 2019, a fost lansat în exploatare experimentală SIA „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul SCITL – versiunea 2.0”, fiind desemnate 11 primării participante la această etapa. Implementarea sistemului va asigura optimizarea procesului privind organizarea și evidența obligațiilor fiscale aferente impozitelor și taxelor pe bunurile imobiliare.

În cadrul ședinței din 17 decembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi funcționarea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Documentul reglementează misiunea, domeniile de activitate, funcţiile şi drepturile Agenţiei, precum şi organizarea activității acesteia. Agenţia reglementează activitatea în domeniile comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor poștale și tehnologiei informației, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare şi supraveghează respectarea legislației în domeniile gestionate de către furnizorii de pe piețele de comunicaţii electronice și de servicii poștale,

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune spre consultare publică proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Programului „Capitala Tineretului”. Regulamentul stabilește direcțiile prioritare de intervenție, obiectivele, procedura de organizare și desfășurare a concursului de selecție, precum și mecanismul de implementare a Programului. Astfel, programul presupune selectarea unei localităţi din Republica Moldova în cadrul căreia, pe parcursul unui an, sunt concentrate activităţile de tineret ale autorităţii publice locale, ONG-urilor naționale şi locale, organizaţiilor internaţionale, precum şi ale autorităților publice centrale.

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Cazul nr.1.Unul dintre angajaţii întreprinderii s-a aflat în concediu neplătit în perioada septembrie-noiembrie 2020. În luna decembrie 2020 a revenit la locul de muncă. Peste 5 zile s-a îmbolnăvit şi a plecat în concediu medical. Care va fi baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară pentru primele 5 zile achitate atât din contul angajatorului cât şi a celor din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat?  

Suntem entitate cu activitate de brokeri vamali. În practică avem situații când serviciile de brokeraj se îndeplinesc astăzi, dar factura e posibil de întocmit doar mane. Am dori sa utilizam e-factura. Pentru aceasta ar trebui să indicăm data livrării diferită de data eliberării. Este corectă operațiunea, cât de des se utilizează și presupune careva sancțiuni ori incomodități?

Pe parcursul anului curent, vor fi efectuate controale la 66 de rezidenți ai zonelor economie libere, ceea ce reprezintă 1/3 din numărul total de rezidenți. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor planificate asupra activității rezidenților zonelor economice libere pentru anul 2020. Graficul a fost elaborat ca urmare a evaluării riscurilor de către autoritățile cu funcții de control, cu aplicarea metodologiilor sectoriale de planificare a controlului de stat asupra activității de întreprinzător.

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.