(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 15.1: Tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative Care este tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative, în conformitate cu articolul 1 din Acord? Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz: Rabaturile cantitative reprezintă reduceri ale preţului mărfurilor, care sunt acordate de vânzător clientului său în funcţie de cantităţile cumpărate într-o perioadă determinată.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

Autoritățile își doresc să dezvolte metode inovative de plăți electronice și să reducă plățile în numerar. Promovarea acestora și reducerea numerarului în economie a fost discutată în cadrul ședinței Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, unde au fost prezentate și rezultatele unui sondaj în acest domeniu realizat pe platforma Consiliului în luna mai 2019. Potrivit sondajului, printre cele mai frecvente impedimente în utilizarea plăților electronice se enumeră constrângerile legislative, neacceptarea cardului pentru achitări la comercianții mici în cazul procurărilor de valoare mică, neîncrederea în sectorul bancar, teama populației de a achita procurările cu cardul, obișnuința de a achita procurările în numerar, precum și valoarea mare a comisionului aplicat comercianților de bănci la plățile cu cardul bancar.

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

Dezvoltarea afacerilor și forța de muncă, protecția consumatorului, calitatea produselor și serviciilor, domeniul construcțiilor, amenajarea teritoriului și urbanism, tehnologia informației, securitate și eficiență energetică, transport și infrastructura drumurilor sunt domenii de activitate ale Guvernului cu relevanță directă asupra obiectivelor dezvoltării economice durabile și incluzive. Acestea sunt incluse în documentele de politici publice monitorizate de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Autoritatea a prezentat viziunea privind documentul de planificare strategică racordat la strategia națională „Moldova 2030” în cadrul unei ședințe cu participarea Primului ministru, Ion Chicu, ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu.

Unul din angajaţii întreprinderii care în septembrie  2019 a fost eliberat din serviciu s-a adresat în instanţa de judecată. În luna mai 2021 a fost emisă hotărârea instanței prin care este dispusă restabilirea persoanei și achitarea de către întreprindere în beneficiul persoanei a unei sume în mărimea salariului mediu pe toată perioada de lipsă forţată de la serviciu. La etapa dată întreprinderea nu va achita suma respectivă, deoarece intenționează să atace hotărârea în instanțele superioare. Însă, potrivit aceleiași hotărâri, întreprinderea se obligă în conformitate cu art. 256 al Codului de procedură civilă să achite un salariu mediu care este stipulat că se execută imediat. Cum urmează a fi declarată această sumă în tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC21? Persoana urmează a fi reangajată începând cu luna iunie 2021.

Proiectul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat Social ce va reglementa atribuțiile și componența Comisiei, drepturile și obligațiile membrilor ei, procedura de examinare a solicitării privind atribuirea statutului de întreprindere socială, controlul privind conformarea la statutul de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Întreprinderea A a depus darea de seamă (forma IPC18) pentru luna august 2020 la 15 septembrie 2020. Ulterior aceasta a depistat anumite erori în darea de seamă prezentată. Ținând cont de prevederile Codului fiscal (art. 92 și art.188), entitatea este în drept să prezinte darea de seamă corectată (forma IPC18) pentru luna august 2020 până la 25 septembrie 2020 sau doar după această dată? Se vor aplica în cazul dat careva sancțiuni?     Potrivit alin. (2) art. 92 din CF, dările de seamă forma IPC18, aprobată prin Ordinul nr.126/2017 al Ministerului Finanțelor (cu modificările și completările ulterioare) se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Totodată, conform alin. (1) art. 188 din CF, darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente.

La data de 8 aprilie curent în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), erau înregistrate 10218 locuri de muncă, în scădere nesemnificativă față de numărul înregistrat la sfârșitul lunii martie curent, când erau 10453 locuri vacante, cele mai multe fiind în Chișinău – 3857. Cel mai mic număr de locuri vacante îl avem la Fălești – 25. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate în țară sunt disponibile 1779 locuri de muncă sau circa 17% din numărul total.

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 vor fi ajustate și vor constitui la venituri 8151392,2 mii de lei și la cheltuieli — 8383392,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 232000,0 mii de lei. Un proiect de lege pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și propus spre consultare publică.

Baza de calcul a indemnizației pentru urmaşii personalului medical decedat ca urmare a desfăşurării activităţii medicale în lupta cu Covid- 19 este venitul mediu lunar realizat și declarat al persoanei decedate pentru ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii decesului. În cazul în care persoana s-a aflat în concediu (neplătit, medical, parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vîrsta de 3 ani, paternal) lunile se vor substitui cu același număr de luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul.   Ministerul Muncii Sănătății și Protecției Sociale a elaborat proiectul  Regulamentului cu privire la stabilirea și plata indemnizației urmașilor personalului medical decedat. Documentul urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern, iar astăzi va fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat.

Se scutesc de taxele vamale, taxele pentru procedurile vamale şi T.V.A.: 1.1. bunurile oferite cu titlu de donaţie pentru necesităţile instituţiilor medico-sanitare publice din Republica Moldova (recepţionar Instituţia MedicoSanitară Publică Spitalul Clinic Republican „Timofei Moşneaga”), acordate de România Republicii Moldova pentru sprijinirea în lupta împotriva epidemiei de COVID-19, în valoare de 3,5 mii. euro şi care urmează a fi distribuite instituţiilor medico-sanitare publice, conform Dispoziţiei Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

Ministerul Finanțelor vine cu explicații asupra modului de aplicare a prevederilor aferente plății salariului mediu pentru salariații care sunt remunerați cu salarii lunare în zilele de sărbătoare nelucrătoare și retribuirii muncii suplimentare în cazul remunerării muncii cu salariu lunar. Acestea au fost aprobare la 21 decembrie 2018 și sunt necesare în contextul modificării prevederilor Codului Muncii (CM). Astfel, în urma modificării art.111 alin.(1), acesta prevede expres zilele de sărbătoare nelucrătoare, cu plata salariului mediu (pentru salariaţii care sunt remuneraţi în acord, cu salarii lunare sau pe unitate de timp – oră sau zi). Amintim că, anterior, acest articol prevedea salarizarea în acord sau pe unitate de timp (de asemenea, oră sau zi).

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă anunță că, în scopul angajării  și (re)integrării persoanelor din categoriile care necesită suport suplimentar pe piața muncii,  implementează următoarele programe de subvenționare a angajatorilor.   Programul I. Subvenționarea locurilor de muncă  Agenții economici pot beneficia de subvenții lunare în sumă de 2206,83 lei, mărimea subvenției este egală cu 30% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Apare obligația de a achita impozitul pe bunuri imobiliare și impozitul pe avere în cazul în care persoana deține doar dreptul de posesie asupra bunului?   După cum prevede legislația civilă a RM, posesia asupra unui bun apare în cazul exercitării voite a stăpânirii de fapt asupra acestuia, iar posesor al dreptului este persoana care a început să-l exercite ca un titular. Posesorul este prezumat proprietar al bunului până la proba contrară, cu excepția cazului  în care dreptul de proprietate se dobândeşte prin înregistrare într-un registru de publicitate. Corespunzător, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândeşte la data înregistrării în registrul bunurilor imobile.

Valoarea nominală maximală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare se va majora, din 1 ianuarie 2020, cu 10 lei și va fi cuprinsă între 35 și 55 de lei. Normă se conține în Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020), votată în parlament în lectura finală astăzi, 19 decembrie. Totodată, modificările aprobate la Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/2017) prevăd expunerea în redacție nouă a alin. (4) al art. 5 („Numărul și valoarea tichetelor de masă”), care

În conformitate cu prevederile art. 261 alin.(2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.