Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), cu modifcările și completările ulterioare, reglementează la art. 43 condițiile referitoare la impozite, aspectele de mediu și la protecția muncii. Astfel, potrivit alin. (1) din articolul menționat, autoritatea contractantă va indica în caietul de sarcini organismele de la care ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la impozite, la protecţia mediului, privind dispoziţiile referitoare la protecţia muncii și la condiţiile de muncă în RM, care vor fi aplicate lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate în decursul perioadei de executare a

Proiectul de modificare a Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice a fost aprobat în plen, în cea de-a doua lectură. Documentul reglementează, inclusiv, privatizarea încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locațiune. Totodată, proiectul prevede extinderea de la unu la trei ani a termenului contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare. Excepție constituie activele din cadrul parcurilor industriale.

 Persoana fizică a obținut în anul 1999 un garaj în baza listei de privatizare eliberate de Cooperativa de construcție a garajelor „X”. Pe parcursul anilor garajul a fost renovat, iar în anul 2021 acest bun a fost înstrăinat în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Cum urmează a fi determinată baza valorică în cazul dat?  Prevederile cap. 5 „Creșterea și pierderea de capital” al Titlului II din CF se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenţi și nerezidenţi ai RM care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

Dealcoolizarea este procedeul tehnologic de eliminare totală sau parțială a aloolului etilic din vinuri prin metoda evaporării în vid sau separării prin membrane sau distilați, ori prin combinarea acestora. Pentru a exclude riscurile ce țin de producerea și comercializarea vinurilor dealcoolizate, care la momentul de față nu sunt reglementate de legislația în vigoare, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern prin care se propune reglementarea producerii și punerii pe piață a respectivului produs, ceea ce va conduce și la eliminarea barierelor tehnice din comerț și a concurenței neloiale a producătorilor de vinuri din această categorie, precum și la crearea condițiilor de protecție

Ce acțiuni poate să întreprindă agentul economic pentru a nu fi sancționat în baza Legii nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe (Legea nr. 1466/1998)?

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Procedura înregistrării sucursalelor persoanelor juridice străine este reglementată de Legea nr. 220-XVI din 19.07.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, iar înregistrarea se efectuează la organul înregistrării de stat.   Prevederile art. 8 din Legea nr. 220/2007 reglementează modalitatea perfectării și prezentării documentelor pentru înregistrarea de stat.

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor) săi conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării sau sub altă formă), atunci se consideră că această proprietate a fost vândută acţionarului (asociatului) de către agentul economic la preţul ei de piaţă. Baza valorică  a proprietății obținute de acționari persoane fizice este prețul de piață respectiv.   Totodată, faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar maxim de 100 000 lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.  

Partea I.   În prima parte a acestui articol au fost prezentate tipurile documentelor în conformitate cu Indicatorul documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile RM, documente întocmite în urma activităţii administrative, evidenţa şi dările de seamă, administrarea resurselor de muncă (cu subcapitolele respective).  În continuare oferim partea II a articolului.   В первой части этой статьи были представлены виды документов в соответствии с Перечнем типовых документов и сроков их хранения для органов публичного управления, учреждений, организаций и предприятий РМ, документы, образующиеся в управленческой деятельности, учет и отчетность, управление трудовыми ресурсами, с соответствующими подразделами. Далее представляем часть II статьи.

„Monitorul Fiscal FISC.MD” este platforma perfectă unde se întâlnesc problemele și soluțiile, teoreticienii și practicienii, sectorul public și cel privat. Această combinație a reușit, pe parcursul celor 10 ani de activitate, să livreze contribuabililor zeci de mii de răspunsuri și soluții ce au permis reducerea costurilor legate de timp și muncă în procesul de aplicare a legislației. Nu o să greșesc afirmând că platforma „Monitorul Fiscal FISC.MD”, fiind o sursă enormă de date juridice și a modului de aplicare a acestora, reprezintă una dintre cele mai importante izvoare ale dreptului fiscal și contabil în Republica Moldova. La fel, prin scoaterea în evidență a cazurilor practice specifice și a inovațiilor, a reușit mereu să contribuie la dezvoltarea legislației prin adaptarea acesteia la evoluțiile economice.

Bilanțul contabil (Forma FD-041) constituie unul din formularele principale de raportare financiară, care conține informații referitoare la poziția financiară a statului, elementele de activ, datorii și valoarea netă a activelor instituțiilor la sfârșitul perioadei de raportare, precum și în alte situații prevăzute de legislație. Acest formular reflectă particularitățile activității instituțiilor din toate sistemele bugetare, oferă informații necesare pentru luarea deciziilor de către toate categoriile de utilizatori și este elaborat cu respectarea cerințelor standardelor internaționale. Aspectele actuale cu privire la baza normativă, componența, termenii și conținutul rapoartelor financiare prezentate de către autoritățile din sistemul bugetar

Legislația în vigoare prevede că, Serviciul Fiscal de Stat perfectează materialele pentru a restitui contribuabilului suma plătită în plus şi dobânda calculată la această sumă (inclusiv mijloacele decontate ilicit de pe conturile contribuabilului conform dispoziţiilor SFS), în modul stabilit (art.11 alin.3 din Codul fiscal (CF)). Modul și termenele de calculare sunt indicate în art. 176 alin. (3) și (4) din CF1.   În sensul normelor precitate, este de înțeles că calculul dobânzii, pretinse spre încasare, urmează a fi prezentat de către contribuabilul organului cu atribuții de administrare fiscală, iar ultimul, la rândul său, verifică și, în cazul în care se aprobă de conducerea acestui organ, se anexează la ordinul de plată care prevede plata dobânzii.

Deși obligativitatea și condițiile înregistrării în calitate de plătitor al TVA sunt specificate1 în art. 112 din Codul fiscal, aspectele ce țin de aplicarea prevederilor acestui articol în coroborare cu prevederile art.95 din CF încă mai generează întrebări, în special contribuabililor care urmează să se înregistreze drept subiecți impozabili cu TVA. Astăzi venim cu unele precizări și generalizarea reglementărilor în vigoare.   Ce presupune sintagma „perioada de 12 luni consecutive”.

Studiu de caz: SRL X procură mărfuri prin intermediul platformelor internaționale de comerț de la producători din străinătate și le livrează cumpărătorilor din diferite state ale lumii, fără ca mărfurile respective să fie importate pe teritoriul Republicii Moldova și ulterior exportate. Suma vânzărilor efectuate depășește 2 mil. lei pe parcursul a 12 luni consecutive. Urmează să se înregistreze SRL X în calitate de subiect al impunerii cu TVA sau nu? 

Prevederile Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, au intrat în vigoare la 28 februarie 2021. Scopul Regulamentului este prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, precum și punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care stabilește resposabilitatea extinsă a producătorului.

În cadrul ședinței de astăzi, din 23 februarie, Executivul a aprobat conceptual proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier), înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un deputat în Parlament, scopul căruia este simplificarea procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor țărănești și din Registrul fiscal de stat a GȚ care sunt inactive (mecanism reglementat la momentul de față prin Legea nr. 1353/2000).   În același timp, proiectul prevede susținerea GȚ inactive prin anularea

În Monitorul Oficial1 a fost publicată Legea nr. 59 din 17 martie 2022 privind modificarea unor acte normative, care vine cu amendamente și la Legea insolvabilității nr. 149/2012 și are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea insolvabilității și Codul de procedură civilă (CPC). Acestea țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate, precum și instituirea apelului drept unica cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Astfel, conform modificărilor operate, cererile de declarare a insolvabilității urmează a fi depuse la judecătoria competentă, în baza prevederilor CPC.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova (include populația ocupată și șomerii), a sporit în lunile ianuarie-septembrie 2021 cu 1,6% față de aceeași perioadă a anului precedent și a atins cifra de 908,3 mii persoane, comunică Biroul Național de Statistică (BNS).  Totodată, populaţia ocupată a constituit 885,7 mii persoane, fiind în creștere cu 2,6% față de trimestrul III 2020 (863,4 mii).   Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste a constituit 42,8%, fiind în creștere față de nivelul perioadei corespunzătoare ale anului precedent cu 1,3 %.

Directorul Misiunii USAID Moldova, Scott Hocklander s-a întâlnit cu Directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Igor Talmazan. Întrevederea a vizat colaborarea eficientă desfășurată în cadrul parteneriatului dintre cele două instituții pentru facilitarea comerțului din Republica Moldova.