Având în vedere intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2023 a noilor prevederi ce reglementează obligativitatea prezentării dărilor de seamă doar în format electronic, din partea contribuabililor este pusă întrebarea aferent perioadelor fiscale față de care se aplică această obligativitate.

Cabinetul de miniștri, în cadrul ședinței de astăzi, 14 decembrie, a aprobat un șir de modificări și completări la Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, elaborate de către Ministerul Munci și Protecției Sociale în scopul aplicării prevederilor Legii nr. 219/2022, prin care au fost operate modificări la Legea nr. 847/2002 salarizării și care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2022.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

În cazul în care contribuabilul observă că a comis erori la completarea datelor persoanei asigurate în darea de seamă IPC21 (tabelul nr.2) ce nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurare socială, cum ar fi: perioada de muncă, categoria persoanei asigurate sau tariful pentru calcularea contribuției și care au un impact asupra stabilirii prestațiilor sociale, acesta va avea posibilitatea de a efectua corectările necesare.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020  prin care a fost aprobat formularul tipizat Forma IPC21, ce are ca scop oferirea posibilității contribuabililor de a prezenta dări de seamă prin care să corecteze datele persoanelor asigurate, care nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurări sociale, pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.

Perioada, în care tații își pot lua concediul de paternitate de 2 săptămâni cu salariul integral achitat, ar putea fi extinsă de la 56 de zile, după cum prevăd normele în vigoare, până la o perioadă de 12 luni.

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

În scopul unei gestionări mai bune a resurselor financiare disponibile și a direcționării lor spre domeniile prioritare se propune extinderea, până la 31 decembrie 2022, a moratoriului privind încadrarea personalului în sectorul bugetar pentru funcțiile vacante înregistrate la data de 30 noiembrie 2021.     Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la stabilirea moratoriului temporar privind încadrarea personalului din sectorul bugetar pentru  funcțiile vacante.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu 1 martie 2022, lista produselor social importante a fost suplinită prin Dispoziția nr.2/2022 a Comisiei Situații Excepționale a Republicii Moldova.   Astfel, pe parcursul lunii martie a anului curent au fost planificate 300 controale fiscale prin metoda de verificare operativă la unitățile comerciale care desfășoară comerț cu amănuntul a produselor social importante, în cadrul cărora va fi verificată respectarea modului de formare a prețurilor pentru toate categoriile de mărfuri social importante stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2016 și Dispoziția CSE nr.02/2022.

Investitorii care vor să dezvolte o afacere în Moldova nu vor mai trebui să se prezinte fizic pentru asta la ghișeul autorităților publice în Republica Moldova. Statul vrea să digitalizeze la maxim toate procesele de constituire a afaceri, administrării acesteia, interacțiunii antreprenorului cu angajații și cu alte companii, cu autoritățile și organele de control, CNAM, CNAS etc.

Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei în semestrul I al anului curent a atins în valoare nominală 104,2 mld. lei, fiind în creștere comparativ cu aceeași periodă din anul precedent cu 11,7%. Menționăm, indicatorul în cauză s-a redus cu 7,2% în semestrul I din anul 2020 față de semestrul I din anul 2019. Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I curent față de semestrul I al anului trecut, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

În Republica Moldova, salarizarea persoanelor aflate în relații de muncă cu angajatorii în baza contractelor individuale de muncă este reglementată prin Legea salarizării nr. 847/2002 (în continuare – Legea nr. 847/2002), potrivit căreia principiile generale (economice, juridice și organizatorice)

Comisia Situații Excepționale a Republicii Moldova a aprobat Dispoziția nr. 9 din 10 martie curent prin care a dispus: 1. stabilirea procedurii de transmitere a donațiilor persoanelor fizice destinate gestionării crizei refugiaților;   2.  stabilirea prețului la produsele petroliere în perioada stării de urgență, prin derogare de la prevederile Legii nr. 461/2001 privind piața produselor petroliere;   3. suspendarea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport înmatriculate în Ucraina și declarate prin acțiune;

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Starea de urgență, instituită prin Hotărârea Parlamentului 41/2022, a fost prelungită cu 60 de zile, începând cu data de 25 aprilie. Hotărârea a fost adoptată în cadrul ședinței plenare, cu votul a 55 de deputați. Propunerea prelungirii stării de urgență a venit din partea Guvernului. Adoptarea acestei hotărâri a fost necesară, pentru ca Executivul să aibă în continuare pârghii și instrumente, care să permită luarea deciziilor rapide și eficiente. Aceste aspecte vizează procedurile de recepționare a ajutoarelor umanitare, de alocare a mijloacelor financiare sau de simplificare a mai multor procese aferente gestionării crizei refugiaților.

Inițiativa legislativă a unui grup de deputați cu privire la completarea Titlului II al Codului fiscal cu cap. 104 „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase” a fost susținută de membrii Cabinetului de miniștri în cadrul ședinței din 9 februarie, Guvernul recomandând excluderea din proiect a prevederii, conform căreia Ministerul Mediului urmează să aprobe Nomenclatorul de deșeuri de metale feroase și neferoase care pot fi colectate de subiecții impozabili.   În această ordine de idei, Executivul a menționat că în RM este în vigoare Codul european al deşeurilor, aprobat prin HG nr. 99/2018, care conține codurile a 20

Proiectul de lege care vine cu modificări la Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior și Codul contravențional ce au drept scop susținerea producătorii agroalimentari autohtoni a fost aprobat de Parlament în prima lectură.   Astfel, a fost susținută  plafonarea până la 10% din prețul de vânzare al furnizorului a mărimii reducerilor comerciale oferite de către acesta comerciantului pentru vânzarea produselor alimentare. Excepție ar urma să constituie perioada acțiunilor de marketing și publicitate, fiind prevăzută stabilirea termenului limită de 60 de zile per produs destinat desfășurării acestor acțiuni.  

În Monitorul oficial din 11 mai curent a fost publicat un decret ce prevede inițierea negocierilor și aprobarea semnării Deciziei Comitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană reunit în configurația comerț, Deciziei Subcomitetului vamal RM – UE cu privire la actualizarea Anexei XXVI și a Deciziei Subcomitetului pentru indicații geografice privind modificarea Anexelor XXX-C și XXX-D la Acordul de Asociere. Modificarea anexelor menționate are drept scop ajustarea legislației naționale la acquis-ul comunitar actualizat, asigurarea conformității Codului Vamal al RM cu normele europene, extinderea termenilor de timp prevăzuți pentru apropierea legislației,

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea nr. 194 pentru modificarea Codului muncii (alinierea legislației la prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019)