Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/ sau de obiecte ale regnului vegetal (în continuare – produse din fitotehnie), pentru a fi luate la evidenţă ca plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), vor depune Cererea de luare la evidenţă a plătitorului la BASS la care vor anexa: a) copia confirmării luării în evidenţă fiscală; b) copia actului de identitate al persoanei care exercită activitate în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie.

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021) Activitatea Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), care activează în calitate de agent de plată (AP) și prestează servicii de eliberare a mijloacelor bănești Beneficiarilor1  din remiteri de bani, expediate de Plătitori2 prin Sistemele de remiteri de bani, existente constă în eliberarea mijloacelor bănești în numerar prin casierie - la ghișeul AP.

Astăzi, 27 decembrie 2019, în MO a fost publicată Legea nr.171 cu privire la modificarea unor acte legislative, care reflectă politica fiscală și vamală pentru anul 2020. În următoarele zile publicația noastră va veni cu prezentarea modificărilor în Codul fiscal, Codul Vamal și Legea nr.489, care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. Acestea vor fi incluse și în ediția actualizată a Codului fiscal pentru anul următor, iar fiecare persoană interesată este în drept să comande un Cod fiscal care va fi livrat la adresa indicată de Dvs. Menționăm că cei ce vor procura un abonament Premium sau Classic obțin Codul fiscal gratuit.

Persoanele licențiate și autorizate care prestează servicii sau desfăşoară activităţi pe piaţa de capital vor fi supuse unui audit în scop de supraveghere. Acesta presupune efectuarea periodică a auditului sistemelor informaționale și efectuarea verificării corespunderii cerinţelor aferente normelor de prudenţă fiecărui gen de activitate în parte potrivit licenţelor şi autorizaţiilor deţinute, la solicitarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.171/2012 privind piața de capital.

Potrivit art. 12 din Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000, la întreprinderile producătoare de alcool etilic şi băuturi alcoolice tari se efectuează control fiscal prin verificarea operativă, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) având şi atribuţiile de extragere lunară a datelor privind consumul de alcool etilic prin contoare de evidenţă cu memorie fiscală.

Banca Națională a Moldovei (BNM) solicită băncilor licențiate să verifice și să testeze serviciile de păstrare a bunurilor deponenților, cu scopul de a preveni eventualele riscuri. Verificările urmează să se încheie pe 22 octombrie 2019, după care, în cel mult 30 de zile lucrătoare, băncile vor prezenta BNM rezultatele, dar și un plan de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor depistate. În același timp, BNM a solicitat băncilor licențiate să asigure, în cadrul prestării serviciilor, informarea clienților despre riscurile aferente.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare documentul ce stabilește regulile pentru toți subiecții implicați în procesul acordării tichetelor de masă, precum și normele ce țin de relațiile angajat-salariat și operator-unitate comercială.

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

Prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, au fost operate mai multe modificări la Codul civil (CC), care au intrat în vigoare la 1 martie 2019, în mare parte. Modificările operate nu au ocolit nici prevederile privind preluarea datoriei.   Conform noilor modificări Secțiunea din CC „Preluarea datoriei” este expusă în redacție nouă și oferă o reglementare mai detaliată și comprehensivă a instituției preluării datoriei. Una din cele mai importante modificări vizează specificarea expresă a tipurilor preluării datoriei.  

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

Ministerul Finanțelor, prin intermediul proiectului de lege cu privire la modificarea unor acte legislative propus pentru consultări publice (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020) propune anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Amintim că orice agent economic, din momentul obținerii accesului la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15 februarie 2019, obține dreptul accesării sistemului „e-Factura” și poate utiliza în exclusivitate factura fiscală electronică.

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de: — 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610300 şi 040610500 – cu un conţinut de grăsimi de maximum 40% din greutate), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin. (1) pct.2);

Astăzi, 16 mai 2018, a apărut de sub tipar nr. 156 (6651) al Monitorul Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. În Partea II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărâre privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2018 nr.289 din 15 decembrie 2017 (nr. 418, 14 mai 2018).

În cererea pentru înregistrarea /modificarea unor date şi/sau radierea din evidenţă a dispozitive electronice (anexa nr.5) la Regulamentul cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și de control, pe lângă adresa unități structurale, cum se indică în prezent, se vor mai nota ID dispozitivului și sistemul de plăți. Serviciul Fiscal de Stat prezintă pentru consultări publice proiectul Ordinului SFS privind modificarea și completarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și de control. Proiectul are drept scop eficientizarea administrării fiscale și stabilirea procedurilor unice de evidență a echipamentelor de casă și de control și vine cu modificări în anexa nr.1 și anexa nr. 5 la Regulament.

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

Ajutorul de șomaj va fi majorat până la 2775 lei, ceea ce este echivalent cu mărimea salariului minim garantat în RM. Totodată, în perioada stării de urgență, toți cetățenii Republicii Moldova care revin în țară, vor putea beneficia de ajutorul de șomaj în mărime de 2775 lei, fiind extinse categorile beneficiarilor de această prestație. Detalii suplimentare aferente măsurilor de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență, aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului, au fost aduse de ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui briefing.

Magazinele duty-free, situate la intrarea în Republica Moldova, precum și cele care deservesc corpul diplomatic, vor beneficia de facilități până la expirarea termenului de valabilitate al licenței de activitate, fără drept de prelungire. Guvernul a susținut în cadrul ședinței din 30 august amendamentul la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. Acesta prevede că agenții economici care dețin licența pentru activitatea magazinelor duty-free amplasate în zona de intrare pe teritoriul Republicii Moldova și pentru activitatea magazinului duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, al cărei termen de valabilitate nu expiră până la data de 1 ianuarie 2020,