Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Articolul ce urmează încheie seria publicațiilor noastre oferite contribuabililor în scopul facilitării utilizării documentului electronic. Anterior am prezentat modul de transformare a fișierului creat în Word sau Excel în formatul PDF, de semnare a documentului transformat cu semnătura mobilă sau cu cea electronică de pe stik USB, iar stăzi precizăm cum poate fi verificată autenticitatea semnăturilor aplicate pe document.   Partea 4. Verificarea autenticității semnăturilor aplicate prin intermediul serviciului guvernamental MSign și/sau aplicației „MoldSign”  

În cadrul prezentării de către Banca Mondială a rezultatelor studiului anual „Costul reglementării afacerilor 2018”, Iulia Costin, Secretarul General de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, s-a referit la facilitarea condițiilor de activitate a businessului în Republica Moldova. Procedurile simplificate de înregistrare a întreprinderilor, punerea în aplicare a sistemului informațional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), procedura simplificată de notificare privind inițierea activității de comerț, reducerea numărului de activități ce necesită licențiere, diminuarea controalelor de stat şi a costurilor pentru obținerea certificatelor sanitare, scăderea ponderii întreprinderilor ale căror preţuri sunt reglementate de către stat sunt doar unele aspecte, care vin să simplifice activitatea mediului de afaceri. Cu toate acestea, și multe reforme guvernamentale încă sunt în proces de implementare, a precizat Iulia Costin.

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

Unificarea raportării financiare și statistice prin crearea unui Ghişeu unic – platformă ce va concentra rapoartele contribuabililor cu redirecţionarea informaţiei către entităţile utilizatoare ale acesteia, este mult aşteptată şi discutată în mediul de afaceri. În prima zi de punere în aplicare a platformei unice de raportare, am discutat cu managerul de proiect, Liviu Pojoga, din cadrul Întreprinderii de Stat „Fiscservinform”, despre unele aspecte tehnice ale procesului raportării financiare și statistice, precum și despre beneficiile utilizării acesteia.

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

În perioada 30 ianuarie – 3 februarie 2019 se va desfășura Expoziția națională ”Fabricat în Moldova”, ediția 2019. În acest sens, Camera de Comerț și Industrie invită tinerii să fie voluntari în cadrul expoziției. Pentru aceasta, doritorii pot expedia CV la adresa carolina.chiper@chamber.md până la data de 18 ianuarie 2019. Participarea la expoziție în calitate de voluntari va oferi un șir de avantaje: • diplomă de Voluntar • posibilitatea de a cunoaşte etapele de oragnizare a unei expoziţii

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) anunţă concurs pentru angajarea personalului în funcţiile vacante de declarant vamal la postul vamal Palanca (raionul Ștefan Vodă). Persoanele interesate în ocuparea acestor funcții pot prezenta CV – urile, până la data de 15 aprilie 2019, către Direcția brokeraj vamal din cadrul CTIF la adresa de e-mail: irina.ribac@ctif.gov.md.

Pentru a sprijini organizațiile să stabilească, implementeze, mențină și să îmbunătățească continuu un program de conformare anti-mită a fost elaborat Standardul ISO 37001 „Sisteme de management anti-mită. Cerințe cu ghid de utilizare” – primul standard internațional din domeniu, care include o serie de măsuri de monitorizare și control ce reprezintă, de fapt, o generalizare a bunelor practici din acest domeniu la nivel mondial.   Standardul ISO 37001 urmează a fi implementat în țara noastră în cadrul a circa 30 de autorități de control până în anul 2023. În acest context, prin Decizia Prim-ministrului nr.30/2020, a fost creat Grupul de lucru privind implementarea standardului, al cărui activitate este asigurată de Consiliul Economic. La momentul actual Grupul de lucru este la etapa elaborării documentelor necesare punerii în aplicare a Standardului, invitând părțile interesate să vină cu propuneri privind îmbunătățirea procesului de aplicare a standardului.

La data de 14 decembrie 2021, IP Serviciul Tehnologia Informaţiei și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția Guvernare Electronică (AGE) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au anunțat despre eventuala posibilitate a extindere a termenului de valabilitate a semnăturii electronice de la 2 ani la 5 ani.   Conform pct. 32 din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, până la data de 07.07.2017 termenul de valabilitate a certificatului cheii publice al utilizatorului nu putea constitui mai mult de 1 an.

Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a tarifelor și prețurilor reglementate la gazele naturale, aprobată prin Hotărârea ANRE nr. 678/2014, a expirat, fiind prelungit termenul de aplicare a acesteia până la aprobarea unei noi metodologii. În acest context, Agenția a elaborat proiectul noii metodologii ce reglementează modul de calcul, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate pentru furnizorii de serviciu public. Analiza impactului de reglementare a proiectului a fost inclusă pe agenda Grupului de lucru  al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.   Documentul prevede reglementarea următoarelor prețuri: prețul gazelor naturale furnizate la punctele de intrare în rețelele de transport al gazelor naturale; prețul gazelor naturale furnizate la punctele de ieșire din rețelele de transport al gazelor naturale;

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Moldova IT Park face bilanțul a trei ani de activitate și trasează perspectivele de dezvoltare pentru următorii cinci ani în cadrul adunării generale, care a avut loc astăzi, 31 martie. În cadrul evenimentului au fost totalizate rezultatele activității Moldova IT Park în anul 2020 și prezentată Strategia Moldova IT Park pentru perioada 2021 – 2025.   „Moldova IT Park” constituie astăzi, indiscutabil, un model de succes, unic în plan internațional, care trebuie dezvoltat și promovat în continuare. Iar, evoluția cifrei de afaceri în industria IT în ultimii ani confirmă faptul că adoptarea Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informației și crearea Moldova IT park a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional, a menționat secretarul de stat al al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Mihail Lupașcu.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a-și moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Din iunie 2021, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a început să emită rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce va permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.

În perioada 28-30 aprilie, se desfășoară evenimentul Moldova Trade Forum 2021, ce are ca scop oferirea unei platforme pentru un dialog amplu cu participarea tuturor autorităților relevante (sectorul guvernamental și cel privat, organizațiile donatoare internaționale și mediul academic) cu privire la tendințele globale în comerț. La ediția din acest an sunt înregistrați participanți din circa 40 de țări.   Astfel, pe parcursul celor trei zile ale forumului vor fi discutate subiecte ce vizează impactul COVID-19 asupra IMM-urilor și măsurilor de redresare, tendințe globale pentru transformarea întreprinderilor pentru un export eficient, rolul diplomației economice în promovarea exporturilor, precum și sprijinul de recuperare pentru IMM-urile care promovează o economie inclusivă, inovatoare și ecologică.

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.

După prezentarea modului de transformare a documentului din format Word sau Excel în format PDF și a celui de semnare electronică a documentului transformat  cu semnătura electronică de pe stik USB, continuăm desfășutatea tematicii cu următorul aspect ce ține de semnarea  documentelor cu semnătura mobilă.   Partea 3. Semnarea electronică a documentului în format PDF, transformat din format Word sau Excel, cu semnătura mobilă

Valoarea ajutorului de stat autorizat de către Consiliul Concurenței în anul 2019 a fost de 797884 mii lei, fiind atât ca valoare, cât și ca pondere în raport cu anul 2018, în creștere, se spune în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2019, aprobat prin Decizia Consiliului Concurenței Nr. ASER-67 din 3 decembrie 2020. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 februarie curent.   Astfel, în anul 2019 valoarea ajutorului de stat raportată Consiliului a fost de 1 438 756 mii lei (sau 0,68% din PIB), fiind în creștere față de anii 2017- 2018. Dinamica a fost determinată de implementarea noilor măsuri de sprijin și majorarea cuantumului unor scheme de ajutor de stat raportate ca urmare a sporirii numărului beneficiarilor față de anii precedenți.